Nu vă grăbiți să vă bucurați prea mult! Chiar dacă o parte din premierele înregistrate în România ultimului an sună foarte bine, asta nu înseamnă că toți românii beneficiază prea mult de pe urma lor.
România, săraca fată bogată
Dacă nu intervin surprize în ultimul trimestru, e foarte posibil ca 2019 să fie anul cu cel mai mare PIB din istoria post-decembristă și în aceleași timp, anul cu cel mai mare venit pe cap de locuitor. Conform ultimelor date de la INS, pe primele trei trimestre ale acestui an, PIB-ul a fost de 768,3 miliarde lei în prețuri curente. Adică, în termeni reali a crescut cu 4,1% față de aceeași perioada din 2018.
Însă, „în medie” este sintagma cheie, pentru că România este țara marilor discrepanțe. Suntem campionii UE la inegalitate. Conform unei noi analize a Monitorului Social publicate în 2019, veniturile celor mai bogați 10% dintre români sunt de aproape 6 ori mai mari decât ale celor mai săraci 10% dintre ei, adică, săracii de la noi ar avea nevoie de 6 ani să ajungă la câștigurile dintr-un an ale unui român bogat.
În același timp, inflația ne-a ciuntit rău din venituri în 2019. Pentru că și la inflație am fost campioni UE, în fiecare lună raportată până acum (ianuarie-noiembrie). În noiembrie, ultima lună raportată, inflația a ajuns la 3,8%, în parte din cauza politicilor pro-ciclice ale guvernului Dăncilă.
Este foarte sugestivă o glumă vehiculată în 2019:
„Ce spune un euro când intra într-un bar?
-Hi five!”
Euro a atins maximul istoric de 4,7808 lei, în 21 noiembrie 2019. În ultimele 12 luni, euro s-a apreciat cu 2,97% față de leu, în timp ce creșterea euro în 2017-2018 a fost de doar 0,02% (1 euro a fost 4,7794 în 24 decembrie 2019, 4,6413 în 24 decembrie 2018 și 4,6401 în 22 decembrie 2017). Deprecierea monedei naționale este cauzată de mai mulți factori, dar este influențată în mare parte de deficitul de cont curent. Conform ultimelor date BNR, deficitul de cont curent ajunsese la 9,2 miliarde de lei la finalul lui octombrie 2019, cu 22,2% mai mare față de aceeași perioadă a anului 2018.
Premiere și recorduri în 2019
Autorul uneia dintre premierele înregistrate în acest an este Eugen Teodorovici, căruia trebuie să îi “mulțumim” pentru primul împrumut în euro contractat de România pe 30 de ani, unul dintre cele mai păguboase împrumuturi făcute vreodată de ministerul Finanțelor. În aprilie, statul român s-a împrumutat 3 miliarde de euro pe 30 de ani, cu o dobânda uriașă de 4,58%. Asta înseamnă că vom plăti nu mai puțin de 2,2 miliarde de euro doar pe dobânzi.
La final de an, ca să nu fie mai prejos decât guvernul Dăncilă, guvernul Orban a ținut și el să înregistreze o premieră negativă și și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului pe Legea Bugetului de stat, o premieră în România de după 1989.
Din fericire, am avut vești bune din mediul privat. UiPath, un start-up fondat în țara noastră de Daniel Dines și Marius Târcă, a devenit în 2019 cel mai valoros start-up de tehnologie românesc, evaluat la nu mai puțin de 7 miliarde de dolari.
Mugur Isărescu și-a depășit propriul record și a ajuns la al șaselea mandat de guvernator al BNR. Asta, după ce în urma cu 10 ani, a intrat în Cartea Recordurilor pentru performanța de a fi guvernatorul care a stat cel mai mult în funcție. Deși nu pare că putem să ținem un guvern mai mult de 1-2 ani, iată că dl Isărescu este guvernatorul BNR din 1990. Acest lucru este neobișnuit și ar trebui să ne gândim dacă nu ar fi necesar să limitam prin lege numărul de mandate pe care le poate deține un guvernator al BNR. Dacă această regulă funcționează pentru președintele țării, care nu poate avea mai mult de doua mandate, de ce nu ar putea fi valabilă și pentru alte funcții?
Instituțiile internaționale sancționează evoluția României din ultimul an
S&P Global Ratings, compania de rating americană, și-a revizuit perspectiva asupra României de la stabilă la negativă. Din anul 2014, este prima modificare pe care agenția o face la adresa României, conform economica.net.
Conform publicației profit.ro, România s-a împrumutat în 2019 de două ori mai scump, comparativ cu vecinii noștri, Polonia și Ungaria, potrivit dobânzilor la 10 ani. Asta înseamnă că investitorii străini nu au încredere că țara noastră își poate plăti datoriile la timp și nu au încredere în politicile executivului român.
Concluzie
La 30 de ani de la Revoluție, nu am găsit încă echilibrul necesar între măsurile pe care guvernanții le iau. Ne mișcam între extreme. Cel mai mare PIB este bazat pe politici pro-ciclice care au dus la cea mai mare inflație din UE. Românii din București și Ilfov trăiesc la mai bine ca nemții din Berlin, în timp ce locuitorii din NE țării sunt printre cei mai săraci din UE. Păstrăm de 30 de ani același guvernator la BNR, dar bugetul tarii se face peste noapte și trece prin Parlament lipsit de minima transparență. Nu vom avea o țară ca afară cu astfel de extreme. Vom prinde din urmă țările dezvoltate din UE când vom înțelege că politica economică se face cumpătat. Trebuie să ținem cont că nu suntem siguri în colțul nostru de lume, iar părerea celor din afară e importantă și ne afectează. Și mai trebuie să realizam că schimbarea e bună, dar nu în fiecare zi și nici doar odată la 30 de ani.
Acest articol a fost publicat întâi pe ziare.com în data de 30 Decembrie 2019.