Stăm mai prost ca în 2010

Conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor, execuția bugetară la trei luni arată mai prost decât cea din aceeași perioadă a anului 2010. Mai exact, veniturile totale la buget reprezintă acum doar 6,7% din PIB, fata de 7% din PIB cât erau în martie 2010.  Diferența vine din scăderea impozitului pe profit, de la 0,4% din PIB în 2010 la 0,3% din PIB în primele trei luni ale anului curent, scăderea impozitului pe salarii de la 0,8% din PIB la 0,6% din PIB și a TVA-ului, de la 1,4% la 1,1% din PIB.

Chiar dacă cheltuielile publice nu sunt mai mari decât în 2010, structura de cheltuieli a bugetului, în ultima perioadă, arată lipsa de viziune și de dezvoltare pe termen mediu și lung. Mai exact, azi cheltuim doar 0,3% din PIB pe capital (investiții), în timp ce, în urma cu zece ani, în aceeași perioadă a anului, cheltuiam pe capital 0,5% din PIB. În anul 2010, cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă erau în valoare de 136 de milioane de lei, în timp ce azi reprezintă doar 79 de milioane de lei. Astăzi, statul asigură subvenții în valoare de 0,2% în PIB, în timp ce în 2010 aveau alocate fonduri în valoare de 0,4% din PIB. Este un regres clar, iar deficitul urcă azi la 1,67% din PIB față de 1,53% în aceeași perioadă a anului 2010.

Efectele măsurilor de austeritate instituite în 2010

În urmă cu 10 ani, ca urmare a situației financiare dezastruoase, Traian Băsescu decidea în luna mai tăierea salariilor cu 25%. Doua luni mai târziu intra în vigoare creșterea TVA, de la 19 la 24%. Măsurile de austeritate au prelungit criza economică și au avut efecte negative pe termen lung, precum creșterea inegalității în țara noastră. Nu doar România a avut de suferit atunci. Inegalitatea a crescut și în Spania și Irlanda, două alte țări care au experimentat cu măsuri de austeritate. Aceste politici greșite au accelerat și fenomenul migrației. După măsurile de austeritate din timpul crizei financiare din 2009, țări precum Portugalia, Irlanda și România au suferit de pe urma migrației pe scară largă a forței de muncă.

În urmă cu 10 ani, austeritatea a dus la revolte, schimbări de guverne și la o creștere a euroscepticismului. Multă lume a ieșit în stradă atunci pentru a-și exprima dezamăgirea față de masurile luate de decidenți. Pierderea legitimității guvernelor și a instituțiilor internaționale a încurajat apariția partidelor populiste. Danny Dorling, profesor la Oxford, face un pas mai departe și leagă austeritatea de Brexit.

Ori de câte ori mă gândesc la austeritate în UE, îmi vine în minte o glumă: „Operația a reușit, pacientul este mort.” Mai precis, majoritatea țărilor care au pus în aplicare măsuri dure de austeritate au reușit să-și închidă decalajul fiscal. Cu toate acestea, aceștia s-au confruntat cu o inegalitate crescută a veniturilor, migrație crescută, revolte, instabilitate și euro-scepticism.

Nu trebuie să repetam greșelile de acum 10 ani

Sper că cei din PDL, azi în PNL, au învățat din greșelile din 2010 și înțeleg acum că austeritatea nu este o soluție la o criza economică. Dacă decidenții nu iau măsuri serioase de stimulare a economiei, ne îndreptam spre un dezastru mai mare decât cel din 2010. Pentru a evita acest lucru, firmele românești trebuie ajutate să se reprofileze astfel încât să facă față actualelor condiții ale pieței, populația vulnerabilă trebuie să beneficieze de ajutor pentru a avea asigurat strictul necesar și, nu în ultimul rând, trebuie reduse evaziunea și transferul de profituri în afara țării și accesate cât mai multe fonduri europene. Altfel, la doar 10 ani distanță, vom repeta aceleași greșeli, care vor fi plătite de populație multă vreme de acum încolo.

Acest articol a fost publicat intai pe www.ziare.com in data de 29 Aprilie 2020.