Prin aprobarea Ordonanței 114, în data de 21 decembrie 2018, Guvernul a dat un atac concertat asupra trei domenii strategice ale economiei: energie, telecomunicații și finanțe. Printre zeci de pagini de măsuri se regăsesc și câteva bune, însă,  multe dintre ele extrem de nocive, dintre care trei chiar letale pentru aceste domenii: taxa de 2% pe cifra de afaceri în industria energetică, taxa pe active de 0,2-0,4% în sistemul bancar și taxa de 3% din cifra de afaceri în industria de telecom. În primele zile după impact, reprezentanții guvernului negau realitatea și se întreceau în explicații la televizor că măsurile acestea nu sunt taxe și nu vor avea efecte asupra populației. Un pic mai târziu, după ce efectele au început să apară, Guvernul a încercat să stingă focul cu furtunurile de apă. Mai exact, a aprobat Ordonanța 19 din 2019, care reglează unele probleme din Ordonanța 114, printre care modul de calcul al taxei pe active. Însă, nici incendiul și nici emisiile radioactive ale Ordonanței 114 nu se pot opri doar cu furtunuri cu apă. Care au fost efectele de care știm până la acest moment?

Prețuri mai mari

În economie, e că în biliard. Daca lovești o minge, trebuie să prevezi cum acea minge va afecta traseul celorlalte mingi din joc și unde va ajunge fiecare dintre ele la final. Taxele majorate de aproape zece ori pe cifra de afaceri duc la prețuri mai mari, plătite de populație. DIGI, Telekom, UPC și Vodafone au crescut prețurile serviciilor de telecom pentru abonați. Nu au fost singurii care au majorat prețurile. Inflația din România a ajuns de trei ori mai mare decât media UE. Conform ultimelor date Eurostat, în august 2019, România a avut cea mai mare rată anuală a inflației dintre toate statele Uniunii.

Concedieri 

Când angajatorul trebuie să plătească taxe mult mai mari decât în anul precedent, este nevoit să mai reducă în forța de munca pentru a putea plăti salariile. Telekom a restructurat 692 de poziții din totalul de 5831 de angajați. First Bank a concediat 379 de persoane și a închis 40 de filiale, iar președintele băncii a anunțat imediat după concedieri că măsurile sunt luate din cauza ”mediului operațional impredictibil, care ne determină să ne reorganizăm modelul de business pentru a ne asigura un viitor sustenabil”. Adică, traduc eu, din cauza ordonanțelor care introduc taxe enorme pe active peste noapte.

Credite mai puține

Taxa instituită pe active duce la o reducere a creditării, mai ales pentru populație. Datele BNR arată că exact asta s-a întâmplat, imediat după ce a fost publicată Ordonanța 114. În decembrie 2018, s-au acordat gospodăriilor credite pentru consum în valoare de 57,9 miliarde. În ianuarie 2019, aceste credite au scăzut la 57,6 miliarde și în februarie 2019, au ajuns la 57,5 miliarde. Abia în martie 2019 , odată cu intrarea în vigoarea a Ordonanței 19, situația s-a redresat și nivelul de creditare a populației a ajuns la cel dinainte de intrarea în vigoare a Ordonanței 114. Mai exact, între Ordonanța 114 din decembrie 2018 și Ordonanța 19 din martie 2019, creditele totale către populație au stagnat la 133 miliarde, deși înainte de decembrie 2018 erau pe un trend ascendent. Ca și creditele pentru consum, creditele totale și-au revenit în martie 2019, după ce Ordonanța 19 a adus modificări Ordonanței 114 pe partea bancară.

Scăderea de exporturi și creșterea importurilor 

Ordonanța 114 a făcut ravagii și pe piața de energie. Mai exact, acum cumpăram mai mult din afară! Exportul de energie electrică a scăzut cu 32% în primele șapte luni ale anului 2019, în timp ce importurile au crescut cu 45%, conform INS. Importurile de gaze ale României au fost în iunie 2019 de 360 de ori mai mari decât acum un an, conform ANRE. Iar aceste importuri reprezintă gaz rusesc, conform e-nergia.ro. Adică, i-am ajutat pe ruși cu acesta Ordonanță și ne-am sabotat pe noi!

Deprecierea leului 

Importam mai mult decât exportam. Acest lucru duce la o creștere a deficitului de cont curent. Nevoia de valută este mai mare decât cea de lei, deci leul a devenit mai puțin valoros în comparație cu monezile străine. Euro a ajuns la 4,7432 lei, fata de 4,6458 lei, cât era în ziua în care a trecut Ordonanța 114. V-a crescut chiria în euro și dobânda la împrumutul în valută? Și Ordonanța 114 a contribuit la asta!

Ne împrumutam mai scump 

Cum spuneam, avem un deficit de cont curent uriaș, de 6 miliarde de euro, după doar primele 7 luni ale acestui an, rezultat al dezechilibrului dintre importuri și exporturi. Un deficit bugetar de 3%, cât a avut România anul trecut, adică maximul admis de UE, alături de un deficit de cont curent uriaș, dă fiori pe șira spinării oricărui investitor străin care vrea să împrumute țara noastră prin obligațiuni. Și îngrijorarea lor se traduce în împrumuturi mai scumpe pentru România. În septembrie 2019, titlurile de stat pe 10 ani ale României au fost cotate în jur de 4,3%, în timp ce alte Poloniei de 2,07%, ale Ungariei de 2,27%, ale Bulgariei de 0,43% și ale Croației de 0,63%, conform profit.ro. Este clar că noi toți vom plăti aceste împrumuturi dezavantajoase în viitor, prin noi taxe.

Companiile românești au fost lovite 

Majorarea taxei pe cifra de afaceri de la 0,1% la 2% a redus cu 35% profitul Transelectrica în primul semestru al acestui an. Compania a fost nevoită să se împrumute 134 milioane, că urmare a majorării taxei de 20 de ori. Producția internă de gaze pare a fi în declin. Scăderea producției PETROM a fost de 8% în primul semestru al anului 2019, conform e-nergia.ro. Statul român este acționar majoritar la Transelectrica și deține 20% din PETROM, adică noi toți deținem parte din aceste companii care au fost lovite de Ordonanța 114.

Companii importante pleacă din România

„Câinele nu pleacă de la măcelărie”, ni se spunea anul trecut. Iată că pleacă, daca măcelăria nu mai are carne. Telekom s-ar putea retrage din Romania. CEZ și Enel vor și ei să își vândă afacerile din România și au demarat masuri concrete în acest sens. Directorul Enel a recunoscut demersurile firmei sale de a părăsi piața din România, pentru că nu ar mai produce randamentele dorite.Aceste plecări pot duce la disponibilizări, creșteri de tarife și reduceri de investiții în țara noastră. Nu doar companiile străine sunt afectate, ci noi toți!

Concluzie 

Am pierdut timp prețios negând realitatea și în acest timp, incendiul a mistuit economia românească. E cazul să luam masuri drastice și să eliminam aceste taxe cu totul, mai exact, e momentul să punem un sarcofag pe aceasta bombă, să oprim incendiul și emanațiile. Efectele, ca și în cazul unei bombe atomice, se vor face simțite mult timp de acum încolo. Avem, însă, responsabilitatea să ne întrebam de ce s-a apăsat pe buton? A fost prostie sau rea-voință? Cum facem că pe viitor o mână de oameni să nu mai poată detona o bună parte din economia românească peste noapte printr-o Ordonanță. Aceasta bombă economică ar trebui să ne trezească la realitate, pentru că problema e dincolo de câteva personaje nocive din actualul guvern, e sistemul care le-a permis ca, din condei, de pe o zi pe alta, să detoneze trei domenii esențiale ale economiei. Cine nu învață din greșelile istoriei, riscă să le repete. Sper să învățam ceva din Ordonanța 114 și să fie ultima nucleară economică din România!

Acest articol a fost publicat întâi pe www.ziare.ro în data de 23 septembrie 2019: http://m.ziare.com/ioana-petrescu/cum-a-fost-detonata-economia-romaneasca-printr-o-ordonanta-si-de-ce-s-a-apasat-pe-buton-prostie-sau-rea-credinta-1578414-font3