Conform comunicatului Eurostat de astăzi, economia României a crescut în ultimul trimestru cu 3,7% comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2014. Vorbim de a doua cea mai mare creştere din Uniunea Europeană. În medie, economiile UE au crescut cu 1,6% şi economiile din zona euro cu doar 1,2%. Deci, felicitări România!

De asemenea, nu cred că mai poate spune cineva că este o întâmplare. De mai mult timp, economia performează: trimestrul I a crescut cu 3,8% relativ cu aceeaşi perioadă anul trecut, trimestrul IV 2014 cu 2,6%, trimestrul III 2014 cu 2,9%, trimestrul II 2014 cu 2,4% şi trimestrul I 2014 cu 3,7%, ca să amintim doar cele mai recente performanţe ale economiei româneşti.

Cifrele de mai sus arată clar că nu restul Europei trage România în sus, ci ne-am ridicat pe noi înşine din recesiunea 2009-2012. Eforturile celor din ţară dublate de politicile publice ţintite atent către componentele PIB-ului au dus la aceste performanţe.

Haideţi să luăm fiecare componentă a PIB-ului şi să vedem cum a fost influenţată pozitiv de ultimele politici economice! Economiştii calculează PIB-ul în mai multe feluri, unul dintre ele fiind metoda producţiei care spune că PIB-ul este suma valorii adăugate brute, impozitelor pe produs şi a taxelor vamale, după ce au fost substrase subvenţiile pe produs şi pentru import. Ca să simplificăm analiza, ne putem uita cum au evoluat cifrele de afaceri şi anumiţi indicatori din diverse industrii care influenţează această valuare adăugată.

Cifra de afaceri din serviciile prestate întreprinderilor a crescut în primul semestru al anului 2015 cu 7,9%, iar cele prestate populaţiei au avut o cifră de afaceri mai mare cu 3,9%, comparativ cu perioada corespunzătoare anului anterior. Volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 10,9% în semestrul I comparativ cu perioada corespunzătoare anului anterior. Toate aceste zone au fost influenţate pozitiv de măsuri precum reducerea CAS cu 5 puncte procentuale, neimpozitarea profitului reinvestit şi eliminarea a 92 de taxe parafiscale şi tarife. Reducerea fiscalităţii pe muncă şi pe investiţii, cât şi reducerea birocraţiei au dus la o îmbunătăţire în aceste sectoare. Reducerea TVA la 9% la produsele alimentare a dus la o încurajare a industriei alimentare care se observă în creşterea cifrei de afaceri din industrie cu 6,5% în iunie 2015 comparativ cu iunie 2014.  Cifra de afaceri pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor a crescut cu 8,4% în semestrul I 2015, comparativ cu perioada corespunzătoare anului anterior. Această creştere poate fi pusă şi pe seama sporirii consumului, ca urmare a măririi salariului minim la 975 RON de la 1 ianuarie 2015.

Valoarea adaugată din turism este influenţată de numărul de turişti care vin în România. Numărul sosirilor de vizitatori străini a crescut cu 13,4% în mai 2015, faţă de mai 2014, creşterea fiind susţinută şi de reducerea TVA la pachetele all-inclusive de la 1 ianuare 2015.

Acum să ne uităm la impozitele pe produs şi taxele vamale, alte două componente ale PIB-ului. ANAF a colectat în primul semestru din 2015 cu 4,37 miliarde lei peste programul de încasări prevăzut în legea bugetară şi cu 7,78 miliarde lei mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Veniturile guvernamentale colectate din taxe vamale au crescut cu 12,93% în semestrul I din 2015, comparativ cu semestrul I din anul 2014. Felicitări, ANAF! Ştiu cât de greu a fost să ajungem la aceste performanţe! În fiecare lună cât am fost ministru la Finanţe, am chemat responsabilii ANAF din fiecare judeţ care nu îşi îndeplineau planul din luna precedentă. Discutam cauzele colectării slabe, găseam soluţii, schimbam administrarea, regulile şi legile ca urmare a acestor discuţii. Această bună colectare de astăzi se datorează eforturilor depuse de cei de la ANAF, dar şi politicilor publice de anul trecut născute din astfel de discuţii cu cei din teritoriu şi din bunele practici internaţionale. Am trimis în Parlament în aprilie 2014 proiectul de lege privind limitarea plăţilor în numerar şi legea a intrat în vigoare în mai 2015. Am lansat loteria fiscală în decembrie 2014 şi acum este la a treia ediţie. Vedem clar că se dau bonuri fiscale în restaurante şi magazine. Ca urmare, colectarea TVA a crescut cu 22,1% în iunie 2015, faţă de iunie 2014 si cu 18,3% în primul semestru din 2015, faţă de aceeaşi perioadă din 2014.

Cum stăm la capitolul subvenţii? Subvenţiile totale acordate au crescut cu 0,74%, iar cele acordate pe produs au scăzut cu 2,4% în primul trimestru din 2015, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul anterior. Deci influenţa subvenţiilor pe produs asupra PIB-ului este una pozitivă.

Consider că trebuie să continuăm politicile publice cumpătate şi fezabile pentru a da în continuare lecţii de creştere economică restului Europei!

Articol apărut în ediția online a Ziarului Financiar http://www.zf.ro/opinii/cum-crosetezi-a-doua-cea-mai-mare-crestere-economica-din-ue-14675915