La fel cum bucureștenii așteptau ca din ziua în care Nicușor Dan intră în primărie să aibă instant apă caldă, mulți dintre americani se așteaptă ca, începând cu 4 noiembrie, totul să se schimbe în SUA, dacă va câștiga democratul Joe Biden. Și într-un caz și în altul, așteptările sunt total nejustificate. În București ne-am lămurit deja, iar în cazul Statelor Unite se va vedea foarte repede că indiferent de rezultatul votului de marți, moștenirea lui Trump și influența lui asupra globalizării este semnificativă și de durată.

În 2016, am avut întâlniri cu reprezentații Comisiei Europene și ai SUA pentru încheierea acordului TTIP (Transatlantic Trade and Investment Partnership), un acord comercial între SUA și UE care ar fi înlăturat multe dintre barierele existente pentru comerțul dintre cele două continente. Comercianții din România ar fi avut astfel șansa să exporte fără taxe vamale în SUA, iar investitorii de pe ambele continente ar fi putut dezvolta afaceri mult mai rapid. Însă, în 2016, odată cu plecarea lui Obama de la Casa Albă, acest proiect a murit. Și asta nu a fost tot. Trump a venit cu alte idei despre comerțul internațional și globalizare.

Războiul comercial dintre SUA și China a afectat nu numai economia americană, dar și pe cea globală, deoarece companiile europene care activează în China au avut de suferit. Conform unui sondaj realizat de Camera de Comerț al Uniunii Europene în China, 54% dintre companiile europene din China nu priveau cu ochi buni tarifele impuse de americani, iar Business Confidence Survey, realizată de aceeași organizație în 2019, a considerat războiul comercial dintre cele doua puteri a patra cea mai mare problemă pentru companiile europene în China. Deși comerțul nostru cu China este limitat cu importuri de doar 4,5 miliarde de euro si exporturi de 758 milioane de euro in 2019, acest război ne afectează indirect prin partenerii noștri comerciali și investitorii din Europa care au fost afectați.

Trump a mers mai departe și a declarat război comercial și UE. Dincolo de tarifele impuse pe importurile de aluminiu și oțel din UE, Trump amenință constant cu tarife pe industria automobilelor din UE, lucru care ne ar afecta și pe noi, dat fiind că exportăm produse pentru acesta industrie europeană. Efectele războiului SUA-UE nu s-au lăsat așteptate.  Mari companii producătoare de componente auto au disponibilizat personal în toate filialele, inclusiv în România.

Aceste probleme nu se vor rezolvă, chiar dacă Trump va pleca după alegerile de marți. Lipsa de încredere între europeni și americani sau distrugerea unor locuri de muncă sunt urmări ale acestor războaie care nu vor dispărea peste noapte.

Efectele antiglobalizării promovate de Trump nu se opresc la cele legate strict de economie în România. Acesta viziune de „America First”, adică noi mai întâi, a ajuns și în România, într-o versiune populistă pur dâmbovițeană.

La câteva zile după ce a câștigat alegerile din 2016, președintele PSD spunea: „Noi trebuie să ne întrebăm de unde consumăm apă, gaze, electricitate? De la firme străine care duc profiturile în străinătate. Noi vrem să facem o Românei unde să producem local ceea ce avem nevoie”. Este minunat să producem cât mai mult în țară și să încurajam antreprenorii romani. Dar nu putem produce totul local, pentru că suntem o țară mică. Sigur, e bine să producem și să cumpăram mere românești, dar e clar că nu putem obține producție de banane. Nu e fezabilă această teorie, trebuie să avem schimburi comerciale cu alte state, mai ales cu UE, cu care avem un tratat în acest sens. Acesta este modul în care ideea de producție locală pentru tot ce avem nevoie a luat o întorsură populistă.

Va aduceți aminte legea care obliga magazinele să aibă la raft 51% produse românești?  Poate că nu va mai amintiți, pentru că nu s-a aplicat de fapt niciodată, iar Comisia Europeană a declanșat procedura de infringement. Legea s-a modificat substanțial și obligativitatea a fost ridicată cu totul în 2020.  Adică, nu s-a făcut nimic pentru a fi ajutat producătorul autohton, a fost o lege pur populistă de tipul “America First”.

Exemplele pot continua din guvernarea liberală, nici ea imună la această filozofie, tradusă strict populist. În primăvară, guvernul liberal a decis interzicerea exportului de cereale pe piețele din afara blocului comunitar, însă criticile UE si discuțiile cu comercianții de produse din cereale au determinat anularea acestei restricții doar o săptămână mai târziu. Ba mai mult, până în iulie 2020, Romania a exportat peste 10 milioane de tone de cereale în statele terțe, situându-se pe locul 3 în UE la această categorie, conform datelor Eurostat/Comext preluate de Economica.net.

Chiar dacă deocamdată la noi astfel de politici antiglobalizare s-au manifestat fost doar la nivel declarativ, pentru că în practică niciuna nu a fost cu adevărat aplicată, nu înseamnă că așa va rămâne. Există presiuni la nivel internațional de reducere a globalizării care ne vor influența, chiar dacă Trump pleacă din 2021 si, cu atât mai mult, dacă va mai rămâne încă 4 ani la Casa Albă.

Brexitul nu a fost finalizat încă, iar perioada de tranziție va expira la finalul anului 2020. Dacă nu se agreează un acord între Marea Britanie și UE, riscam să ne confruntam cu taxe vamale mari în comerțul cu Marea Britanie, cu dificultăți pentru românii care vor să muncească acolo și cu multă birocrație și timp pierdut în toate activitățile vamale. O astfel de experiență ne va duce și mai departe de globalizare.

Nici pandemia nu a reușit să ne aducă mai aproape unii de alții. Nici măcar UE nu a reușit să aibă un răspuns unitar la aceasta criză. S-au închis granițe, iar românii din diaspora au fost sfătuiți să nu se întoarcă în propria țară de către autoritățile române. Unele țări membre doresc ca fondurile europene ce vor fi alocate pentru revenirea din criză să fie condiționate de statul de drept, un concept care nu e definit clar și nici nu e măsurat prin indicatori obiectivi.  Aceasta condiție creează suspiciunea că nu se dorește ca aceste fonduri să fie alocate pentru toate țările din UE.

Trump a influențat profund acest curent antiglobalizare. Efectele măsurilor lui au fost amplificate de alte evenimente internațional, precum Brexit și pandemia. Ca atare, “moștenirea” lui va dăinui mult timp de acum încolo, indiferent de rezultatul votului din SUA.