La prima vedere, pare că în rectificarea bugetară curge lapte și miere pentru multe instituții. Se cheltuie mai mult cu 3,9 miliarde de lei decât era prevăzut în bugetul inițial. Acest lucru se întâmplă în condițiile în care deficitul după 6 luni este cu aproape 5 miliarde mai mare decât era în aceeași perioadă a anului trecut. Cum a reușit Teodorovici această alchimia bugetară? Iată că în buget apar 2,2 miliarde de lei în plus la venituri. De unde? Din taxe noi, precum 161 milioane prin creșterea accizei la țigări și 320 milioane de lei dintr-o acciză pe băuturile răcoritoare cu conținut de zahăr. La acestea se mai adaugă din pix și 1,6 miliarde de lei, ca urmare a unor măsuri asumate de ANAF, printre care și o colectare mai bună a impozitului pe profit de la bănci. Dacă luam în calcul faptul că deficitul ajunsese deja la 1,94% la finalul lunii iunie și întotdeauna crește mult mai repede în a doua parte a anului, doar o minune îl poate face să ajungă la doar 2,76% la sfârșitul anului 2019, așa cum e prognozat cu ocazia rectificării. Și dacă nu e minune, e doar o inginerie matematică prin care Finanțele ne mai păcălesc încă o dată azi, așa cum au făcut-o și cu bugetul inițial, construit pe baze total nerealiste.

Guvernul nu se preocupă de ziua de mâine. Creșterea economică viitoare depinde de investiții, de competența forței de muncă și de nivelul tehnologiei. Fix de acestea, guvernul nu se ocupă. Mai exact, cheltuielile de capital (investițiile) scad cu 32 de milioane. Vor scădea și investițiile din fonduri europene. Sumele primite de la UE in contul plaților efectuate si prefinanțările scad cu 1,1 miliarde de lei. În același timp, cheltuielile cu finanțarea din fonduri externe nerambursabile postaderare se diminuează cu 170 milioane de lei, iar cheltuielile cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 se diminuează si ele cu 1,8 miliarde de lei. Se taie și de la Ministerul Transporturilor 128 milioane de lei, mai exact 70 de milioane din proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile și 50 de milioane din proiecte de investiții din fonduri nerambursabile. Logica guvernanților este simplă: trei rânduri de alegeri sunt în următoarele 18 luni, iar probabilitatea ca în această perioadă să inaugureze vreun metru de autostradă este mică, așa că au închis taraba cu totul.

Executivul nu este prea preocupat nici de investițiile în capital uman. La Ministerul Educației au fost alocați la început de an 30 de miliarde de lei, adică doar 3% din PIB. Acum, la rectificare se scad 1 miliard de lei. Se taie inclusiv din programul „Merg la școală” 440 milioane, pe motiv că nu a fost încă aprobată legislația. Oare dacă se poate da o ordonanță înainte de rectificare pentru a introduce noi accize, nu se poate da și hotărârea de guvern necesară pentru a introduce programul „Merg la școală”? Este foarte grav că se taie fonduri de la educație, pentru că avem nevoie de investiții în capitalul uman, unde stăm foarte prost. Conform studiului Băncii Mondiale publicat în toamna anului 2018, suntem pe locul 67 în lume și pe ultimul loc în UE la indexul capitalului uman. Aceste studii ne arata cât de productivi vor fi copiii care se nasc azi, atunci când vor împlini 18 ani. Că tot era preocupat Teodorovici că ne pleacă tinerii talentați. Nu-i nimic, nu se va mai întâmpla în viitor. A rezolvat problema, în lipsa unei pregătiri adaptate la cerințele pieței, tinerii nu vor mai putea pleca nicăieri.

Nici la investițiile în cercetare nu stăm mai bine. După ce se alocaseră inițial doar 1,7 miliarde de lei în bugetul Ministerului Cercetării, adică o glumă, acum se iau 369 milioane de lei din aceasta sumă mizeră. Ca să fie clar, alocarea la început de an era de 0,17% din PIB, adică mai mică decât alocarea de 0,23% din 2009, din timpul crizei. Cercetarea este esențială pentru creșterea nivelului de inovare. Si nu pare să ne pese că suntem pe ultimul loc la inovare în UE, conform Global Innovation Index. Fără inovare, nu poți să atingi un nivel al tehnologiei care să îți permită să crești PIB-ul pe termen mediu și lung. Guvernul nu este preocupat de măsuri cu impact pe termen mediu sau lung, ci doar de măsuri pe termen scurt pentru că alegerile sunt, practic, mâine.

Deci, nu veți fi surprinși că sunt bani berechet pentru cheltuieli electorale. Mai exact, în fondul de rezervă se mai pun 566 milioane de lei pentru a fi folosiți unde e nevoie în timpul campaniei. Acum că se apropie alegerile prezidențiale, locale și parlamentare, guvernul își aduce aminte de primarii pe care i-a lăsat fără bani în 2018 prin reducerea impozitului pe venit și la începutul lui 2019, prin trecerea unor cheltuieli cu asistență socială în sarcina autorităților locale. După ce guvernul le-a luat finanțarea si i-a adus pe primari la mâna sa, acum le asigură 1,5 miliarde de lei prin PNDL. Așa, ca să fie mulțumiți înainte de alegeri și să nu cumva să uite cine le-a dat banii. Se dau bani și la primăriile care s-au autodeclarat în faliment. Gabriela Firea mai primește 710 milioane de lei ca să îi gestioneze la fel de bine ca și pe restul, de 6,7 miliarde de lei din bugetul primăriei.

Zic americanii: „Life is short. Eat dessert first!”, adică „Viată e scurtă. Mănâncă întâi desertul!”. Cam asta face și guvernul. Actualii decidenții se gândesc că nu prea au prea mult de stat la guvernare și dau acum o „petrecere “pe banii noștri!

Acest articol a fost publicat întâi pe http://www.ziare.com  în data de 8 august 2019.