Artiștii independenți sunt afectați cel mai tare

După turism, cultura este unul dintre cele mai afectate sectoare. Și în acest domeniu, COVID-19 a lovit inegal. Artiștii independenți, care lucrează doar cu contracte de colaborare, au fost loviți din plin. Teatrele, operele, filarmonicile, au fost închise. Asta pentru că munca actorilor, muzicienilor, dansatorilor sau balerinilor presupune lucrul în echipă, atât în culise, cât și pe scenă. Multe teatre au trimis angajații în concediu de odihnă, altele în șomaj tehnic. Nici una, nici alta nu sunt soluții pe termen lung.

Cinematografia, fără surse de finanțare

Fondul cinematografic, din care se alimentează în mod normal industria cinematografică, s-a redus substanțial pentru că sursele de finanțare – publicitatea, loteria și cinematografele – au fost lovite de COVID-19. În timp ce criza economică va afecta publicitatea, criza medicală va ține cinematografele închise. Cel mult, vor fi parțial deschise pentru o perioadă determinată de timp.

Unii artiști au fost afectați mai puțin, pentru că au reușit să se adapteze. Firmele care organizează evenimente au făcut proiecții, însă multe case de producție așteaptă ridicarea restricțiilor determinate de pandemie pentru a–și relua activitatea. Situația e grea și pentru personalul tehnic din domeniul cultural. Cei care instalează scene și croiesc costume, de pildă, nu mai au o sursă de venit și nici alte ajutoare în această perioadă pentru că ei nu au statut de artiști independenți.

67% dintre români nu au mers niciodată la teatru

Situația artiștilor noștri este mai gravă decât în alte țări pentru că vine pe fondul unui consum redus de cultură în Romania. Conform celor mai recente date publicate în Barometrul de Consum Cultural, românii au cheltuit în medie, 27 de euro de persoană pentru cultură, de cinci ori mai puțin decât media europeană. Cea mai mare parte a sumei era alocată pentru plata serviciilor TV.Conform acestor date, 39% dintre români au mers cel puțin o dată la cinematograf și 57% dintre români au mers cel puțin o dată la spectacole de muzică și divertisment în 2017. Barometrul de Consum Cultural 2018 arată că 33% dintre români au mers la o piesă de teatru în 2017 și că 67% dintre români nu au văzut vreodată o piesă de teatru.  Cifrele arata clar că acest sector a fost neglijat și că trebuia să primească sprijin cum mult timp înainte de pandemie. Este la fel de clar că acum, după ce a fost lovit masiv de închiderea instituțiilor de cultură, statul trebuie să intervină pentru a salva acest domeniu.

Cum ajută alte țări europene instituțiile culturale?

Germania a lansat un pachet anti-criză de 50 de miliarde de euro pentru întreprinderile mici care stimulează artiștii și galeriile. „Artiștii sunt nu numai indispensabili, ci și vitali, mai ales acum”, a declarat ministrul culturii german, la lansarea acestui program. În Franța, există o lege a „intermitenților”, prin care lucrătorii independenți din cultură primesc niște indemnizații care le asigură supraviețuirea. Președintele Macron a prelungit contractele acestora cu un an, ca urmare cererilor artiștilor în această perioadă. Italia, grav lovită de COVID-19, a alocat un fond de 130 de milioane de euro pentru sprijinirea cinematografiei.

Lipsa de preocupare a autorităților pentru a salva cultura în România

La noi s-a făcut foarte puțin, pentru că guvernul pare să ia decizii uitând-se strict la contribuția sectorului în PIB. După această logică, la ce sprijin să ne așteptam pentru un domeniu care genera în 2017 o cifra de afaceri de doar 8 miliarde de lei sau pentru industria hotelurilor și restaurantelor, care genera 11 miliarde lei, motiv pentru care și HORECA a fost uitată de guvern?

OMS: Cultura este benefică pentru sănătate

Oricine a studiat istoria, știe că nu poate exista o revenire după pandemie fără cultură. Mai mult, o analiză publicată de Organizația Mondială a Sănătății arată legătura dintre cultură și starea de sănătate fizică si mentală. Este evident că lumea nu poate supraviețui fără artă. Măsurile luate de Guvern până acum în acest domeniu sunt insignificante: programul Acces Online dedicat sectorului cultural independent, care a generat doar 270 de proiecte eligibile, prelungirea unor beneficii și indemnizații pentru artiști pe perioada stării de alertă și garantarea unei indemnizații egale cu 75% din salariul mediu pe economie pentru cei care câștigă exclusiv din drepturi de autor.

Guvernul ar trebui să se consulte cu reprezentanți din domeniul culturii pentru a putea găsi împreună soluții de susținere a sectoarelor culturale și creative. Reprezentații industriei cinematografice au trimis o scrisoare către președinte și premier în care propun mai multe soluții, printre care reglementări și măsuri legislative care să realimenteze Fondul cinematografic, contribuția platformelor VoT (furnizori de servicii video la cerere) la producția locală prin fondul cinematografic și reglementarea mediului online, care ar aduce un venit în plus artiștilor.

În același timp, sunt necesare reglementari clare care să protejeze și sănătatea artiștilor, nu doar a spectatorilor, pentru momentul în care se vor deschide instituțiile culturale. Nu s-a discutat prea mult despre ce se întâmplă în spatele scenei, cum se schimbă, cum se machiază, cum se pregătesc artiștii, dacă e nevoie că actorii să se dezinfecteze, să li se măsoare temperatura și cum interacționează ei pe scena în aceste condiții.

Însănătoșirea culturii ar trebui să reprezinte o prioritate pentru autorități

Este important să folosim timpul  în care acest sector este închis ca să regândim regulile de funcționare. Trebuie să primeze meritocrația în desemnarea câștigătorilor la concursurile de proiecte culturale de la stat și la angajările artiștilor în instituțiile culturale deținute de primarii și de Ministerul Culturii. Multe posturi bugetate de stat sunt blocate de mulți ani. Tinerii absolvenți se pot baza doar pe contracte de colaborare, care mai nou au dispărut, pentru că unele primarii nu au mai plătit colaboratorii cu lunile. Teatrele s-au văzut nevoite să suspende multe spectacole și astfel, altă gură de oxigen pentru actori a fost închisă.

Anual, în jur de 250 de tineri termină facultăți de actorie din cadrul unor instituții finanțate de stat. Deși statul finanțează studiile acestor tineri, acest sector nu este reglementat clar, astfel încât aceștia să își poată găsi un loc de muncă la terminarea studiilor, să câștige legal și să plătească taxe. Conform specialiștilor în domeniu, ar ajuta foarte mult să existe un statut al artistului independent, o lege a teatrelor coerentă și aplicabilă și mai puțină birocrație în relația cu statul.

Avem deja peste 400.000 de șomeri în România și numărul lor va crește în perioada următoare. Trebuie să cream locuri de muncă pentru acești oameni. Dacă ar exista preocupare pentru cultură, ar putea fi gândite proiecte de infrastructură în acest domeniu, care ar da de lucru celor rămași fără locuri de muncă. În acest fel am pregăti sectorul cultural pentru viața post-pandemie. Guvernul s-ar putea împrumuta, nu doar ca să cumpere măști la suprapreț, dar și pentru a construi cinematografe, teatre, și săli de concerte. De exemplu, SUA a alocat fonduri pentru proiecte mari de artă care creau locuri de muncă pentru artiști, în cadrul programului New Deal de ieșire a țării din marea depresiune din anii 1930.

Trupa de teatru a lui Shakespeare, the King’s Men, primea ajutor de la regele James I ca să poată supraviețui epidemiilor de ciumă. Azi, până și faimosul teatru al lui Shakespeare riscă să se închidă cu totul, fără ajutor financiar. Dacă teatrul Globe e în pericol să își închidă ușile definitiv, ce se va întâmpla cu instituțiile de cultură de la noi? E momentul să acționam acum pentru a salva ce se mai poate salva în acest sector.

Soluții ar fi, însă e nevoie și de interes în partea autorităților pentru a–i ajuta pe artiști.

Trebuie să învingem în lupta cu COVID-19 pentru a putea trăi, cu recesiunea ca să avem din ce trai și să salvam cultura, ca să avem pentru ce trăi.

Acest articol a fost publicat intai pe platforma Blogurile Adevarul in data de 28 mai 2020.