În timp ce toate statele membre UE sunt preocupate de modul în care vor negocia cu Marea Britanie condițiile după  Brexit, oficialii români par preocupați doar de alegerile parlamentare din iarnă.

Negociatorul-șef al Comisiei Europene pentru Brexit, Michel Barnier, a fost miercuri la București și a discutat cu Premierul Cioloș despre pregătirea negocierilor ce vor avea loc odată cu ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Această vizită reprezentă un prilej pentru autoritățile române să își prezinte planul de negociere și în urma consultărilor cu înaltul oficial european să construiască o strategie clară, în consens cu celelalte state membre ale UE.

Însă, astăzi nu prea știm care este poziția României, pentru că Guvernul nu a anunțat vreun plan referitor la Brexit, nici acum, la mai bine de 3 luni de la referendumul din Marea Britanie. După întâlnirea de miercuri, premierul a spus doar că  „Este important ca negocierile ce vor avea loc între Uniunea Europeană și Regatul Unit al Marii Britanii să fie organizate într-un format inclusiv ce asigură o viziune comună a statelor membre în format UE27 și a instituțiilor europene cu privire la elementele negociate. Opțiunea României în ceea ce privește discuțiile privind viitorul Uniunii Europene este clară: țara noastră dorește să fie parte a nucleului de integrare europeană având mijloacele și voința politică necesare pentru a aduce valoare adăugată în această dezbatere”. Adică, mai pe românește, vom face doar ceea ce ne vor spune alții că trebuie să facem.

Cum negociază Guvernul interesele României și ale românilor care trăiesc în Marea Britanie? Să ne amintim că, nu cu mult timp în urmă, în decembrie 2015, actualul  premier  împreună cu președintele României  au primit vizita premierului de atunci al Marii Britanii, David Cameron. După aceasta vizită, oficialii români nu au făcut declarații referitoare la modul în care au susținut interesele romanilor care trăiesc în Marea Britanie în fața lui Cameron.  Însă, câteva luni mai târziu, în februarie 2016, David  Cameron a primit  aprobarea Comisiei Europene pentru a reduce multe dintre beneficiile migraților și ale copiilor acestora, în cazul în care Marea Britanie  ar fi ales să rămână  în UE.  Măsurile solicitate de Cameron, care ar fi îngreunat traiul românilor din Marea Britanie, par să fi fost obținute în decembrie 2015 fără greutate de la  autoritățile române și fără că acestea să negocieze în vreun fel în interesul cetățenilor români din Marea Britanie. Din fericire, acum aceste lucruri nu mai contează, pentru că britanicii au ales să iasă din UE.

Însă, nu putem să nu observam că au existat și altfel de abordări în cazul altor state. Dacă  Romania pare să-și fi negociat slab condițiile cu premierul Cameron, nu același lucru am putea spune despre alte țări.  În același periplu european, premierul Marii Britanii a vizitat și Polonia. Autoritățile poloneze nu au fost de acord cu măsurile propuse de Cameron, care presupuneau reducerea beneficiilor pentru polonezii din Marea Britanie.  Cameron a fost nevoit să revină în țările care și-au negociat ferm condițiile oferite de Marea Britanie pentru cetățenii lor și să propună noi înțelegeri. În Polonia, s-a întors câteva luni mai târziu și a promis ajutor militar în schimbul susținerii măsurilor de reducere a beneficilor sociale. Deci, orice se poate negocia,  daca autoritățile susțin interesul cetăților pe care îi reprezintă.

Statul român pare că nu a negociat nimic atunci și mă tem că miercuri s-a repetat aceeași poveste.

Este foarte important să avem o strategie clară pentru negocieri. Ea ar fi trebuit să prindă măcar contur până în acest moment. Marea Britanie a demarat deja primele măsuri pregătitoare momentului din februarie 2017 și se  pare că muncitorii străini vor fi primii care vor avea de suferit. Conform Reuters, Marea Britanie vrea să schimbe legislația și să îngreuneze procedurile care le permit firmelor să angajeze cetățeni străini.

Nu toate statele UE stau cu mâinile în sân. Premierul Slovaciei a anunțat, după întâlnirea cu omologul sau britanic, Theresa May,  că nu este de acord că muncitorii europeni să fie tratați ca cetățeni de mâna a doua. Mai mult, ia în calcul că UE va face foarte dificilă negocierea cu Marea Britanie si nu va permite ca Marea Britanie sa continue să beneficieze de piața unică (Hard Brexit). Nu este o amenințare în vânt. Britanicii nu își doresc acest tip de negocieri. Un Hard Brexit în care, de exemplu, firmele financiare din Mare Britanie își pierd dreptul de a-și vinde liber serviciile în toată Europa, i-ar costa pe britanici aproape 50 miliarde de dolari, conform firmei de consultanță Oliver Wyman.

Este evident că România și Marea Britanie trebuie să rămână parteneri strategici. Trebuie să ținem cont de faptul că Marea Britanie trece printr-o perioada dificila, dar reprezentanții statului român care participă la negocieri au responsabilitatea să apere interesele românilor care trăiesc și muncesc în Marea Britanie. De asemenea, autoritățile trebuie să vină cu un plan clar de negocieri care să apere investițiile străine în Romania și comerțul cu Marea Britanie.

La trei luni de la anunțarea Brexit-ului, se pare că autoritățile române nu au un plan. Săptămâna trecută,  în urma întâlnirii dintre premier și președintele României pe subiectul Brexit,  nu a rezultat  niciun plan concret, nicio strategie. Singurul rezultat al întâlnirii a fost propunerea de numire a unui responsabil la nivel guvernamental care sa se ocupe de Brexit. În schimb, singura declarație notabila a presedintelui din acea zi a fost de fapt o propunere ca premierul sa îsi exprime “simpatia sau adeziunea sau preferinţa” pentru un partid politic. Ce legătură are orientarea politică a premierului Cioloș cu Brexit-ul? Niciuna, dar suntem prea ocupați cu alegerile să mai vedem și altceva.  Cum ar fi că restul țărilor fac planuri, încep să se poziționeze în negocierile cu Marea Britanie. Peste  câțiva ani, la finalul negocierilor, ne vom lamenta că nu am obținut nimic. E cazul că autoritățile române să se trezească și să lucreze în interesul cetățenilor săi.