Înainte de alegerile parlamentare din 7 mai 2015, premierul David Cameron le-a promis britanicilor că, dacă Partidul Conservator câștigă alegerile, va organiza un referendum pentru a afla decizia englezilor vis a vis de ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Pe 23 Iunie 2016, cetățenii Marii Britanii se vor duce la vot în acest referendum să decidă soarta Marii Britanii și, implicit, soarta restului UE.

Dacă, la momentul în care premierul Cameron a promis referendumul, nu păreau să fie mari șanse ca britanicii să voteze ieșirea din UE, acum sondajele arată că taberele pro și contra rămânerii in UE sunt aproape la egalitate. Website-ul www.whatukthinks.org comasează mai multe sondaje realizate pe tema ieșirii Marii Britanii din UE. Ultima comasare, a șase sondaje din perioada 10-18 iunie arăta ca 50% dintre britanici vor să iasă din UE și 50% vor să rămână. Ultimul sondaj individual YouGov arata ca 42% vor să rămână, 44% să plece și 13% sunt indeciși. Din moment ce Brexit (ieșirea Marii Britanii din UE) devine o probabilitate, e important să analizam care sunt implicațiile economice ale Brexit  asupra românilor.

Trebuie să luam in calcul faptul ca există mai multe moduri in care Marea Britanie poate ieși din UE: poate rămâne într-o zona de liber schimb (fără taxe vamale), într-o uniune vamală (politica vamală comuna față de terți), dar la fel de posibil ar fi să se renegocieze toate tratatele de liber schimb bilateral și să se schimbe toate regulile legate de piața muncii, etc.

Primii afectați de Brexit ar putea fi chiar romanii care locuiesc și lucrează în Marea Britanie. Conform Office of National Statistics, în 2013, erau înregistrați in Marea Britanie un număr de 136.000 de rezidenți din România.  Odată cu ieșirea din UE, aceștia nu ar mai beneficia de drepturi de lucru și de  asistența socială aplicată cetățenilor UE. Este posibil ca Marea Britanie să acorde in continuare dreptul de lucru cetățenilor UE care deja lucrează in Marea Britanie. Este, de asemenea, posibil ca alte reguli legate de migrație și de dreptul de lucru să fie negociate de  Marea Britanie cu fiecare stat in parte. Românilor care nu au mai lucrat pana acum in Marea Britanie, li s-ar putea cere să aibă o slujba garantată când ajung acolo și să dovedească ca au bani să se întrețină o perioadă. La fel de posibil este ca ei să nu mai beneficieze de ajutoare sociale, odată ajunși in Marea Britanie. Oricum, situația românilor din Marea Britanie se va schimba, și nu in bine, dacă britanicii vor vota să nu rămână in UE. Recent, premierul britanic a obținut de la UE o serie de concesii care reduc beneficiile membrilor UE  aflați la muncă in  Marea Britanie,  tocmai în scopul de a determina mai mulți cetățeni britanici să voteze împotriva Brexit-ului. Astfel de măsuri includ reducerea beneficiilor pentru copiii migraților UE care sunt înregistrați in țara mama și reducerea beneficiilor de munca pentru primii patru ani de muncă în Marea Britanie.

România ar putea primi mai putini bani de la UE, dacă Marea Britanie iese din UE. Marea Britanie este un net contribuitor la bugetul Uniunii Europene. Conform Trezoreriei britanice și Oficiului de responsabilitate bugetară, in 2015, Marea Britanie a contribuit la bugetul UE cu 8,4 miliarde de euro net. Dacă va ieși, nu va mai contribui cu acești bani și UE trebuie să găsească alte țări net contribuitoare care să aducă mai mulți bani la bugetul UE sau va tăia din cheltuieli. Acest lucru va afecta  țările net beneficiare, precum România. In anul 2015,  am beneficiat de 2,9 miliarde de euro net de la UE, conform Strategiei fiscal-bugetare făcuta publică de Ministerul român de Finanțe in decembrie 2015.

O alta categorie de români care ar putea fi afectată financiar de un Brexit este aceea a studenților plecați la studii în Marea Britanie. Ei nu vor mai beneficia de taxele de școlarizare reduse, aferente studenților membrii UE și ar putea plăti taxe mult mai mari, așa cum se aplica  acum celor are  nu provin  din țari UE.  Acest lucru ar putea determina o reducere a numărului de studenți români care își permit o diploma britanică. De ce diferențe de preturi vorbim? De exemplu, universitatea Oxford are o taxă de școlarizare pentru anul 2016, pentru studenți din țari ale Uniunii Europene, de 9.000 de lire. Studenții din țari UE pot lua un împrumut de la Guvernul britanic care să acopere total aceasta sumă. Pentru studenți internaționali, din afara Uniunii, taxa de școlarizare se ridica până la 22.000 lire și nu există acces la împrumut guvernamental. Dar asta nu e tot! La aceasta sumă se mai adaugă alte taxe de 7.000 de lire. Deci, vorbim de creșteri de până la 29.000 lire pe an, în anumite cazuri.

Dacă Marea Britanie iese din UE, acordurile de liber schimb și reglementările comune ale UE nu se vor mai aplica între Marea Britanie și România. Acestea ar trebui renegociate bilateral. Mai mult ca sigur, eliminarea lor va duce la o reducere a comerțului între cele doua țari. În 2015, conform Institutului Național de Statistică, valoarea exporturilor către Marea Britanie a fost de  2,3 miliarde de euro, ceea ce înseamnă doar 4,4% din totalul  exporturilor României. Marea Britanie a fost a cincea destinație pentru exporturile românești,  după Germania, Italia, Franța și Ungaria. Tot în 2015, valoarea importurilor din Marea Britanie a fost de doar 1,5 miliarde de euro, adică 2,5% din toate importurile realizate de Romania. Marea Britanie s-a aflat pe locul 14, ca sursă de importuri pentru  România. Pentru ca legăturile noastre comerciale nu sunt foarte mari nici azi, când suntem  beneficiari ale acestor acorduri UE, efectele Brexit nu vor fi foarte mari pentru comerțul din România.

O ieșire a Marii Britanii din UE înseamnă ca investitorii englezi din România și cei romani din Marea Britanie nu vor mai beneficia de facilitați ale UE, de standarde și de reglementari similare. Acest lucru poate duce la o reducere a investițiilor și o reorientare a investitorilor către alte tari,  dacă România nu își negociază facilitați separate cu Marea Britanie, după  un eventual Brexit. Conform ultimului raport al Băncii Naționale Române privind stadiul investițiilor străine pe anul 2014, investițiile străine directe in Romania din Marea Britanie au fost doar de 1,5 miliarde euro, adică 2,5% din toate investițiile străine directe de la noi. Conform aceleași surse, Marea Britanie se situa pe locul 10 între țările care investesc la noi.  Luând in calcul faptul că  volumul ISD din Marea Britanie nu este prea mare nici acum,  când este membră UE, e posibil ca un Brexit să nu aibă un efect major asupra economiei noastre,  prin reducerea invențiilor britanice.

Brexit poate promova o atitudine de antiglobalizare in UE și ar putea reduce apetitul pentru semnarea altor tratate de liber schimb precum TTIP (Transatlantic Trade and Investment Partnership), între UE și SUA. Conform studiilor Comisiei Europene, nesemnarea TTIP ne va lipsi de beneficiile sale economice care includ creștere economică, crearea de locuri de muncă, scădere de prețuri și încurajarea IMM-urilor. Conform unui studiu realizat de Lucian Cernat, economist șef la DG Trade Commission, România ar putea beneficia de o creștere economică de 0,25% pe an și de o creștere a comerțului bilateral de 35%, dacă TTIP se semnează.

Un alt efect, deloc de ignorat, este că Brexit ar aduce nesiguranță,  instabilitate și posibilitatea reala ca alte țari să iasă din UE. Dincolo de posibila scădere a investițiilor din Marea Britanie, într-un astfel de context, România risca să piardă și alți investitori care se îndreptau spre România pentru ca e stat membru UE, o zona sigură și predictibilă. Mediul de afaceri autohton va fi, de asemenea, mai puțin doritor să riște investiții mari în perioada imediat următoare Brexitului. Toate ar putea duce la efecte negative asupra creșterii economice în România.

In concluzie, este cu siguranța,  dreptul britanicilor să decidă ce este mai bine pentru ei: rămânerea sau ieșirea din UE. Pentru noi, românii, rămânerea Marii Britanii in UE ar reprezenta un beneficiu din punct de vedere economic.  In general, avantajul României ar fi ca UE să rămână o uniune puternică, stabilă și predictibilă.