2018 a fost un an cu multe măsuri adoptate, însă multe dintre ele luate de pe o zi pe alta, fără predictibilitate. Niciun gând la ziua de mâine, cu atât mai puțin la efectul pe termen mediu și lung. Principiile de guvernare precum transparență, stabilitate, respect, profesionalism și încredere par că s-au pierdut în urmă cu doi ani, odata cu instalarea primului guvern PSD-ALDE.

Cum stăm cu cifrele pe anul trecut?

Să începem cu vestile bune. Cresterea economică a fost de 4,2% în 2018, cel puțin așa spun datele INS la 9 luni. Vestea proastă este că guvernul nu a reușit să-și respecte angajamentul din programul de guvernare care prevedea pentru anul trecut o creștere mult mai mare, de 5,5%, deși reprezenta o țintă mult mai mică față de anul 2017, an în care creșterea a fost de 7%. E bine că economia a crescut, dar e bine să ne reamintim că această creștere este rezultatul unor măsuri bune luate în urmă cu cațiva ani și că efectele măsurilor adoptate în 2018 se vor vedea în următorii ani.  

Dacă ne uitam la anul 2018 în cifre, mai observăm că România a fost campioana UE la inflație o bună parte din an. Inflația a urcat până la 5,4% în trimestrul 2, conform BNR, că apoi să scadă la 3,4%, conform ultimelor date publicate de INS.

Când inflația e mare, se depreciează și cursul valutar. Dacă la începutul anului 2018, 1 euro era 4,6412, iar la finalul anului a ajuns la 4,6639 lei.

Nu doar cursul valutar e corelat cu inflația, ci și ROBOR-ul. Așa sustin economiștii, însă dacă întrebați propaganda de partid a PSD, vă va spune că ROBOR-ul e fixat de bănci. Total fals, însă e foarte adevarat că cei cu rate la bancă au simtit o creștere a ROBOR la 3 luni de la 2,05% la inceputul lui 2018 la 3,02% la finalul său.

Mai pe scurt, și fără cifre, economia a mers binișor. Însă, mai puțin bine decât cu un an în urmă, iar bunastarea s-a resimțit puțin în buzunarele românilor, pentru că am lasat mai mulți bani în magazine pentru prețuri mai mari la produse și la credite pentru că a crescut ROBOR-ul si cursul euro.

Taxe

La capitolul taxe este fix că în bancul acela de dinainte de 1989. Într-un ziar s-a scris că Stalin i-a dat unui compozitor un automobil Volga. Asta era varianta oficială. Realitatea era că nu era un automobil, era bicicletă, şi nu i-au dat-o, ci i-au luat-o.

Mai exact, în programul de guvernare scrie că va fi 0% impozit pe venit pentru medici începând cu 1 ianuarie 2019. Tot de la acestă dată, numărul taxelor nu ar fi trebuit să depășească 50. Guvernul s-a mai angajat să reducă cota TVA de la 19% la 18%, tot începând cu 1 ianuarie 2019. Au mai promis în program că vor extinde cota 5% de TVA pentru vânzarea de locuințe (cele cu o suprafață mai mică de 120mp) şi pentru inputuri în agricultură, cel târziu la 1 ianuarie 2019. De asemenea, s-a mai promis creșterea cotelor defalcate din impozitul pe venit către autoritățile locale, de la 73% la 100%, de la 1 ianuarie 2019. Ca și în gluma de mai sus, nu au fost eliminate, ci au fost introduse taxe noi. Nu au redus taxe, ci le-au crescut. Altfel, totul e fix că în programul de guvernare. Accizele la tigari, alcool și combustibil au crescut de la 1 ianuarie 2019. Printr-o ordonanță, s-a hotărât majorarea taxei pe viciu în domeniul jocurilor de noroc cu un procent de 2% din taxele de participare. Guvernul a mai adoptat o „taxa pe lăcomie”, prin care băncile plătesc un impozit de 0,5% pe active, dacă nivelul ROBOR aplicat creditelor depăşeşte 2%. Și au mai introdus un impozit de 2% pe cifra de afaceri a companiilor energetice care se plateste către ANRE.

Pensiile

Una caldă, una rece și la pensii. Mai exact, pensile cresc, dar prea târziu și între timp inflația subțiază buzunarul pensionarului. Mai exact, pensiile au crescut abia la 1 iulie 2018. Punctul de pensie a crescut la 1.100 lei și pensia minimă la 640 de lei. Însă în primul trimestru din 2018, inflatia a fost 5%, iar în al doilea 5,4%, deci pensile reale au scăzut în acea perioadă.

Tot o veste bună ar fi că, dupa multe amânări, legea pensiilor a fost publicată spre dezbatere și apoi trimisă în Parlament. Pensiile cresc, dar mare parte a maririlor au loc peste trei ani după adoptarea legii. În primul an, punctul de pensie crește la 1.265 din luna septembrie. Însă, vestea proastă e că, dacă legea pensiilor se aplică așa cum este scrisă acum, pensionarii vor vedea mai puțini bani în buzunar în primele 9 luni ale anului 2019. Pensia rămâne neschimbată, în timp ce inflatia este prognozată la 2,7% pentru acea perioadă.

Guvernul a continuat războiul declarat pilonului 2 început în 2017. S-au facut multe acuzatii și s-au introdus mai multe modificări care nu fac decât să slăbească sistemul de pensii în viitor. Acum contribuabilii pot muta contribuțiile din pilonul 2 în pilonul 1. Dacă fac asta, pensia lor în viitor va scadea pentru că iau banii dintr-un cont de contribuții personal și pun într-un cont la comun, de unde se plătesc pensii azi, fără nicio rezervă pentru pensile în viitor.

Salariile sau momentul adevărului

Anul 2017 a fost anul promisiunilor Olgutei Vasilescu. Anul 2018 a fost anul în care si-a dat seama că minciuna are picioare scurte. În februarie, când angajatii de la stat au primit primul fluturaș cu salariile conform noii legi unitare a salarizării și-au dat seama că au fost păcăliți. Nu numai că nu au vazut o creștere de 25%, dar unii s-au văzut cu mai puțini bani decât înainte. Până la urmă, după trecerea contribuțiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, creșterea salariilor nete a fost de doar 4%, și asta pentru cei norocoși. Inflația a depasit și 5% în 2018, mult mai mare decât creșterea salariilor nete. Până la urmă, nu numai că nu li s-a dat angajaților de la stat, dar li s-a luat.

Salariul minim

Cine are pisică, știe că se întamplă des ca o mâță să stea nehotarată în fața unei uși și să se gândească de mai multe ori dacă să intre sau nu. Cam așa a facut și guvernul cu salariul minim. În 2019 acesta trebuia să crească, conform programului de guvernare, însă guvernul s-a razgandit și a anunțat o mărire mai devreme, de la 1 decembrie 2018. Apoi s-a razgandit din nou pe motiv de predictibilitate. Nu, nu am scris greșit. Au modificat schimbarea pentru a fi mai predictibili. Prevederile legate de majorarea salariului minim s-au schimbat în fiecare program de guvernare PSD, începând de la cel din campania din 2016 și până la cel al guvernului Dăncilă. Măsura de creștere a salariului minim este una bună, dar trebuie să fie realizată mult mai predictibil, altfel mediul de afaceri nu va fi în stare să își facă niciun plan pe termen mediu și lung.

Surprize, surprize pentru mediul de afaceri

Se spune în programul de guvernare că “Modelul economic pe care Guvernul îl va aplica în perioada 2018-2020 este unul care vizează îmbunătățirea mediului de afaceri din România”. Ar fi de râs, dacă nu ar fi de plâns.

Poate guvernanții cred că prin măsurile lor imbunătățesc mediul de afaceri, dar nimeni altcineva în afară de ei nu crede asta.

Bursa din Bucuresti a picat că urmare a măsurilor în ordonanța cu măsuri fiscale din luna decembrie și odată cu ea s-au dus pe apa sâmbetei o mare parte din economiile noastre din fondurile de pensii.

Codul Fiscal a fost modificat de peste 120 de ori în timpul mandatului Vioricăi Dăncilă, bulversând mediul de afaceri. Impozitarea contribuțiilor pentru cei cu activitati independente s-a schimbat în mijlocul anului fiscal cu aplicabilitate imediată! Foarte multe modificări au fost facute pe genunchi, în timp ce altele prevazute în programul de guvernare, precum Codul Economic, au fost uitate și nu au intrat în dezbatere parlamentară în termenul prevazut în program.

Mai multi oficiali au avut ieșiri anti-multinationale. Ministrul Teodorovici a sugerat o posibilă implicare a firmelor din România în demonstrațiile diasporei din 10 august: “Dacă Guvernul aplică o măsură care este contrară interesului unor anumite companii din România şi din lume, cine poate să creadă că acele companii nu vor avea un interes să aducă în stradă câţiva instigatori?” Ar fi cazul să devenim mult mai pragmatici cu investitorii străini, să nu ne mai batem cuie în talpă cu declarații populiste și să folosim capitalul străin pentru binele nostru!

România a fost retrogradată în clasamentele internaționale. Țara noastră a scăzut șapte locuri în Doing Business, un clasament care măsoară ușurinta de a face afaceri care e urmărit de majoritatea investitorilor și e realizat de Banca Mondială.

Nu doar cei de la Banca Mondială s-au sezizat. Într-un raport pentru potențialii investitori în tara noastră, Departamentul de Stat american atragea atenția asupra impedictibilității și instabilității măsurilor economice din România.

Și investitorii germani au reclamat impredictibilitatea economică din țara noastră in 2018. Acestia doreau, printre altele, măsuri de reducere a birocrației. Nu au fost singurii investitori îngrijorați de direcția în care se îndreaptă țara noastră. Cu doar o lună înainte, AmCham, Camera de Comerț Americană reclama retorica anti-multinationale a guvernanților.

Investiții

“Perioada 2018-2020 va fi una în care vom miza pe creșterea investițiilor, atât cele finanțate din buget sau prin accelerarea absorbției de fonduri europene, cât și prin stimularea investițiilor private”, se spune în programul de guvernare.

Deși se angajase la 38,5 de miliarde de lei în investiții în buget, ele au ajus la 18,4 miliarde în executia bugetară la 11 luni. S-au taiat aproape 20 de miliarde de lei de la investiții pentru ca acest guvern să sa încadreze în deficit.

Din fericire, investițiile străine directe au crescut cu 9,74% în primele 10 luni ale 2018 comparativ cu perioada similară a anului precedent, conform BNR. Cu sigurantă, ele puteau fi și mai mari cu mai multă predictibilitate fiscală și fără o retorică anti-multinationale.

Sănătatea a rămas o prioritate doar pe hârtie

Conform declaratiilor decidențiilor, sănătatea pare o prioritate. Însă, guvernanții trebuie să știe că majorarea salariilor în sistemul de sănătate nu aduc automat și serviciile medicale mai bune pentru populație. Pentru asta, e nevoie de investiții în spitale și echipamente medicale, fără de care medicii, oricât e bine ar fi plătiți, nu pot face minuni. Desemnarea locațiilor și contractarea studiilor de prefezabilitate pentru toate cele 9 spitale regionale aveau că termen data de 1 iulie 2018. Astazi se discută despre 3 spitale regionale care vor fi construite cu fonduri europene, însă și acestea abia în următorul exercițiu financiar.

Începând cu 1 ianuarie 2019, ar fi trebuit să se facă și achiziții de medicamente și materiale sanitare doar în sistem centralizat, în coordonarea Ministerului Sănătății.

Legii sănătăţii trebuia adoptată cel târziu la 31 decembrie 2018.

Niciuna dintre cele trei măsuri nu sunt finalizate la această dată.

Educația –între promisiuni și realitate

La Alba Iulia, guvernul a promis sindicatelor din educație marea cu sarea. Acordul are în vedere creşterea sumelor destinate finanţării Educaţiei, devansarea creşterii salariale prevăzute până în anul 2022, acordarea a două salarii brute pe an, acordarea unei sume de până la 5.000 euro pentru achiziţia şi modernizarea unei locuinţe si şase salarii medii brute pe economie la pensionare. Excelent. Cred ca toți suntem pentru bani mai mulți in educație. Problema este că până acum, guvernul nu a arătat în niciun fel că face ceva pentru acest domeniu.

Educația a primit la începutul anului cam 3% din PIB, adică cea mai scazută finanțare din ultimii 3 ani și la ultima rectificare bugetară, și-a văzut fondurile reduse și mai mult, mai exact cu 198 milioane de lei.

Programul de guvernare prevede o modificare a legii educației până cel târziu la 1 ianuarie 2019, care nu a avut loc. Și atunci, să nu te intrebi, dacă să mai crezi ce se promite, când până acum, nu s-a prea realizat nimic din promisiunile în acest domeniu?

Campioni la furtișaguri

Cel mai mare tun, este de departe fondul suveran. Între Craciun și Anul Nou, Guvernul a mai lansat o „bombă”. Mai exact, a publicat un proiect de hotărâre de guvern referitor la organizarea fondului suveran. Conform proiectului, pot fi înstrainate oricui active și acțiuni din Fond, care va funcționa cu banii din dividentele companiilor de stat și din aceste vânzari de active și acțiuni. Strategia e decisă de stat, conducerea e decisă tot de stat și fondul are mână liberă să finanțeze orice firmă doreste.

Eu sunt pentru ideea înfiintarii unui fond suvern. Problema este cum pui în practică acesta idee bună. Dacă ne uitam la proiectul guvernului, sunt mai multe lucruri care te fac să te gândești la un jaf din bani publici. Sper că acest proiect să fie supus unei dezbateri publice reale și să nu fie adoptat în această formă.

Decidenții au mai facut o nefacută la final de an. Au trecut o lege in Parlament prin care inculpații de evaziune fiscală scapă de urmărire penală dacă plătesc 120% din prejudiciu. În timp ce unii sunt corecți și plătesc taxe, iar alții sunt mai “șmecheri” și nu plătesc impozite si acum mai scapă si basma curată. Într-o tara cu evaziune fiscală ridicată, nu este loc pentru astfel de legi care protejează evazioniștii. Dacă vrem să avem bani la buget pentru servicii publice de calitate, trebuie să spunem stop evaziunii și parlamentarilor care vor să îi scape pe hoți de pedeapse!

Mai sunt multe promisiuni în programul de guvernare cu termen de implementare în 2018 care au fost uitate. Voi aminti doar două dintre ele, care nu trebuie trecute nicicum cu vederea.

Se promitea simplificarea aparatului bugetar: “înființarea unei direcții aflată în subordinea Prim-Ministrului, care va urmări, pe de o parte, reducerea numărului agențiilor și instituțiilor aflate în subordinea Guvernului, iar pe de altă parte, impunerea și urmărirea aplicării unei prevederi legislative prin care să nu mai existe nicio taxă care să nu poată fi plătită online. Până la 1 iulie 2018, vor fi făcute publice strategia de reorganizare a instituțiilor statului și calendarul de implementare a acestei strategii.” Acesta idee, excelentă dealminteri, s-a transformat în tăieri de posturi din topor. Teodorovici a anunțat tăierea a 4.000 de posturi din aparatul bugetar. Majoritatea posturilor se elimină chiar de la ANAF, fără vreo strategie de organizare facută de vreo direcție înființată în acest sens.

Se mai promitea și o debirocratizare, binevenită pentru contribuabilul român care aleargă de la un ghișeu la altul cu copii după buletin și cu dosare cu șină. Se promitea “interdicția instituțiilor publice de a cere cetățeanului sau persoanei juridice un act sau un document pe care o altă instituție publică îl are deja. Pentru că acest lucru să se realizeze, Guvernul va prezenta, până la 1 iulie 2018, calendarul și modul de implementare a sistemului informatic integrat pentru toată administrația publică din România.” Însă, printre ștampile, avize și copii conforme cu originalul, executivul a uitat de aceasta măsură.

În aceste condiții, dacă ne vom lăsa conduși în continuare de un Guvern lipsit de competență și care are în vedere doar interesele personale ale unora care, de fapt, decid în locul unui Executiv pus de fațadă, mă tem că retrospectiva anului 2019 va arăta chiar mai rău. Din păcate, mare parte din clasa politică actuală, indiferent că se află la guvernare sau în opoziție, pare să fi uitat de angajamentul față de populație, acela de a lucra în beneficiul oamenilor și nu doar pentru interesul propriu  și pentru a câștiga alegerile.