Guvernul Orban a fost votat în Parlament, nu pentru că a convins că e mai bun decât Guvernul Dăncilă, ci pentru că unii parlamentari s-au grăbit să instaleze un nou guvern, oricare ar fi el, astfel încât țara să fie guvernată, să se elimine blocajele și să fie respectate angajamentele internaționale. Mulți parlamentari au motivat votarea guvernului Orban spunând că doresc stoparea perioadei de instabilitate.

Atunci, dacă s-a decis să nu avem un Guvern mai bun, ci doar unul funcțional, ar trebui să vedem că astăzi s-a deblocat situația și lucrurile se mișcă. Până acum, nu am văzut nimic rezolvat din marile probleme. Veți spune a trecut doar o săptămână, însă se puteau rezolva multe în acest termen, mai ales urgențele. Și mă gândesc aici la una dintre prioritățile majore, care nu poate aștepta nicio zi în plus: a doua rectificare bugetară!

Ludovic Orban a declarat în urmă cu câteva zile nu sunt bani suficienți pentru programele de sănătate și nici în bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Problema se rezolvă urgent printr-o rectificare, îndată ce au constatat că sănătatea românilor are nevoie de finanțare. A mai spus că deficitul este mai mare decât cel raportat de Ministerul Finanțelor. Deci, adaug eu, situația e mai gravă decât pare și riscăm să depășim 3%, dacă Guvernul nu face nimic. În schimb, Orban nu spune că se grăbește să facă rectificarea, pe care putea să o finalizeze și în weekend, ci ne spune cu certitudine că nu se va încadra în ținta de deficit impusă de Tratatul de la Maastricht: ”va depăși cu siguranță 3% în acest an, dar nu înseamnă că trebuie să ne panicăm”. Pai, tocmai din astfel de motive, cum ar fi respectarea angajamentelor internaționale, mulți parlamentari au făcut un compromis și au votat acest guvern, ignorând faptul că unii miniștri nu au primit votul comisiilor de specialitate. Iată că la o săptămână de la învestire, premierul ne spune că nu le va respecta!

Suntem la începutul lunii noiembrie, încă se mai poate salva ceva. Mai exact, se poate face rapid o rectificare negativă și se pot reduce drastic cheltuielile pentru ultimele doua luni. În aceeași timp, se potmări veniturile bugetare. Însă, Orban știe că dacă taie banii către primarii și cheltuielile electorale, l-ar putea afecta negativ pe Iohannis în turul doi al alegerilor. Va mai aduceți aminte de anul 2009,când nu s-au luat măsuri de combatere a crizei bugetare și economice înainte de alegeri? Însă,după ce au trecut alegerile prezidențiale, deodată președintele a realizat că e o problemă și a tăiat salariile și a crescut taxele. Se pare că greșelile istoriei tind să se repete.

Este adevărat că Orban a declarat că se gândește să inițieze un proiect care prevedea o taxă pe mediu. Imediat, declarația a fost nuanțată de PNL și premierul a negat că va impune vreo taxă de orice fel în următorul an. Deci, Orban, probabil sunat de la Cotroceni, și-a eliminat din start o modalitate de a mari veniturile și de a închide bugetul sub 3%.

Ca să facă rost de bani, Orban încearcă să dea afară oameni din ministere prin restructurare, gândindu-se, probabil, că angajații de la stat oricum nu votează cu PNL. Dar, nu e clar că va rezista tentației de a angaja PNL-iști în locul celor trimiși acasă și atunci această măsură nu va reduce cheltuielile prea mult încât să micșoreze deficitul.

Soluții există, dar trebuie să grăbească pentru că situația e mult mai gravă decât anul trecut pe vremea asta. În 2018, după 9 luni, deficitul era de 1,78%, în timp ce în aceeași perioadă din 2019 ajunsese deja la2,62%, cu 10 miliarde mai mare. În 2018, am atins deficitul de 3% la final de an, cu o rectificare făcută în 23 noiembrie. De data aceasta este situația mult mai gravă și nu mai putem aștepta până la final de noiembrie. Pe 25 noiembrie, după turul doi, va fi prea târziu pentru a ține în control deficitul și a feri România de impactul unei proceduri de deficit excesiv.

Dacă Orban va alege să se ocupe mai întâi de campania electorală pentru a-i asigura lui Iohannis victoria în alegeri și va amână rectificarea bugetară, deficitul va trece de 3%. În aceste condiții, Comisia Europeană va analizadacă deficitul bugetar excesiv este cauzat de cauze excepționale (criza economică, influx neprevăzut de migranți, etc). Ei bine, nu suntem în niciuna dintre aceste situații! Deficitul este cauzat de cheltuieli bugetare excesive. Ne-am întins mai mult decât ne e plapuma. Inițial România nu va fi secționată financiar, dar i se vor impune o serie de condiții pentru încadrarea în ținta de deficit. Abia după această etapă, România ar putea fi sancționată financiar, dacă nu respectă recomandările Comisiei. Însă, Consiliul European poate sancționa o țară care depășește deficitul de 3% prin „suspendarea totală sau parțială” a fondurilor de coeziune. Perioada de suspendare durează până la remedierea situației, adică până ce țara sancționată se încadrează în deficitul de 3%.

Ca să își maximizeze șansele de a câștiga un nou mandat la Cotroceni, candidatul Iohannis a pus Guvernul PNL să lucreze doar pentru el și să ducă România într-o situație fără ieșire. Părerea mea e că nu vom vedea o rectificare negativă prea curând și Orban și Iohannis vor lasă deficitul să sară de 3%, aruncând toată vina în spatele lui Dăncilă. Pentru a-l ajuta pe Iohannis să câștige alegerile, Orban nu va avea nicio jenă să ducă România în procedură de deficit excesiv.

Acest articol a fost publicat întâi în data de 12 noiembrie 2019 pe www.ziare.com.