Este un mit că virusul ne afectează pe toți în mod egal.Poate suntem cu toții egali în fața morții, dar până acolo, COVID-19 ne lovește pe fiecare în mod diferit, atât din punct de vedere medical, dar și financiar.
Cei mai norocoși sunt cei care lucrează de acasă, pentru că vor obține venituri fără să se expună pericolului de îmbolnăvire. Mai puțin norocoși sunt cei care lucrează în spitale, supermarket, poștă și cei care ne aduc de mâncare celor care stau acasă. Aceștia merită toata recunoștința noastră pentru efortul și sacrificiul lor, ei sunt eroii acestor vremuri.Însă, cei mai puțini norocoși dintre toți,în punct de vedere financiar, sunt cei fără slujbă, care stau înghesuiți într-un apartament mic, cu toată familia, fără internet rapid pentru copiii care trebuie să învețe de acasă.
E greu pentru toată lumea să nu își mai vadă prietenii, să nu mai iasă la un film și să stea în casă tot timpul. Dar sunt multe categorii vulnerabile care vor fi afectate mult mai serios de această criză.
Sunt foarte mulți bătrâni care trăiesc cu o pensie de mizerie și doar banii de la copii și rude îi mai ajutau să pună ceva pe masă în fiecare zi. Acum acele rude au la rândul lor probleme financiare și poate nu își mai permit să împartă puținul cu cei mai în vârstă.
Un sfert dintre angajații români nu au economii nici pentrua rezista o lună dacă își pierd slujba, conform unui sondaj realizat de BestJobs. Aceștia vor avea probleme mari odată ce vor fi disponibilizați.
Sunt mulți români care au lucrat la negru si,odată ce au fost concediați, einu beneficiază nici de ajutor de șomaj și nici de șomaj tehnic.
Apoi, sunt toți cei care lucrează în industrii sever afectate de corona virus. Mă refer aici la cei care lucrauîn restaurante, cafenele, baruri, cluburi de noapte, săli de sport, hoteluri, teatre, cinematografe, galerii de artă, centre comerciale, târguri de artizanat, muzee, linii de croazieră, companii aeriene, transport public și centre de zi.Veniturilenu erau prea mari în aceste domenii, iar acummare parte din ei sunt deja șomeri sau vor deveni în viitorul apropiat. Mai mult, vor avea mult de așteptat pentru ca aceste domenii să–și revină.
Din cele 5,6 milioane de români din diaspora care aduceau în țară 2,9 miliarde de euro anual, mulți nu mai auslujbe, nu mai trimit bani și s-au întors acasă.
Guvernul trebuie să găsească soluții pentru a trata problemele determinate de lipsa veniturilorcare afectează toate aceste categorii de oameni. Până acum, toate măsurile propuse în acest sens nu fac decât să creeze alte probleme în viitor. Cei care optează pentru amânarea ratelor la bancă vor avea de plată ratele amânate începând din decembrie, când euro se va aprecia si criza va fi în toi. Plafonarea prețurilor la apă, energie și salubritate sunt măsuri populiste care nu fac decât să distorsioneze piețele respective si care pot duce in mod paradoxal la încetarea tendinței de scădere a prețurilor. Deci, soluțiile par să creeze mai multe probleme decât să rezolve ceva.
Niciuna dintre aceste soluții nu rezolvă problema la sursă. O soluție reală și mult mai simplă ar fi că ajutorul financiar să fie îndreptat directcătre cei afectați de această criză.
În urmă cu o lună, când nu ne confruntam cu aceste probleme, însă sărăcia tot afecta o parte din populație, propuneam că statul să dea 1.500 de lei fiecărui adult, un fel de dividend pentru fiecare român. Astăziaceastă ideear trebui adaptată la situația de criză în care ne aflam.Guvernul ar trebui să asigure un venit minim net de 1.500 lei pentru fiecare român, ca să aibă cu ce să își plătească ratele, utilitățile și mâncarea. Dacă nu din solidaritate socială, măcar pentru a preveni o creștere a infracționalității, pentru că știm că o criză economică determină acest fenomen.
Aplicarea acestei măsuri ar trebui să demareze la seniori.Niciun pensionar nu ar trebui să aibă un venit mai mic de 1.500 lei. Pensia minimă este 704 lei.Se poate aplica o măsură astfel încât pe lângă pensia cuvenită, pe perioada crizei, fiecare pensionar să primească un ajutor care să îi completeze venitul până la valoarea de 1.500 de lei. Avem bazele de date cu pensionari, calculul se poate face simplu și poștapoate aduce bani mai mulți fiecărui pensionar. Din punct de vedere administrativ, nu este greu de aplicat o astfel de măsură.
Si pentru angajați e simplu de aplicat o astfel de măsură, pentru că se pot vedea în REVISAL toți angajații cu venit net sub 1.500 lei.De asemenea, la fel de simplu de identificat în bazele de datesunt și românii care beneficiază de diverse ajutoare sociale sau de șomaj.Este adevărat,mai complicat va fi cu ceicare au mai multe tipuri de venituri sau alte tipuri de venituri, precum din PFA, chirii, etc, dar nu imposibil. Aceștia si-au depus declarația unică la ANAF anul trecut, însă datele nu mai sunt relevante pentru acest an. Însă și aici, cei care câștigă acum veniturisub 1.500 de leiși au nevoie de ajutor, pot depune o noua declarație la ANAF cu veniturile din ultima perioadă. Cei cu mai multe venituri pot depune o declarație pe proprie răspundere în format electronic că au venituri sub 1.500 de lei care va fi verificată ulterior comparând bazele de date ale ANAF. Cu siguranță, vor fi multe persoane care nu se va regăsi în niciuna din aceste categorii, pentru că nu sunt angajați și nu au niciun fel de venit. Si ei se pot identifica eliminând pe românii care sunt deja în una dintre bazele de date de mai sus (pensionari, angajați, asistați sociali, șomeri, etc). Statul ar trebui să le asigure și lor acest ajutor de 1.500 de lei lunar, pe toată perioada de criză.
Este o soluție pentru a ajuta efectiv populația lovită, pe de o parte de pandemie, pe de altă parte, de criza financiară. Cele două tipuri de criză sunt în strânsă legătură. Doar ajutândfinanciar populația, oamenii vor putea rezista în fața celor două provocări majore cu care se confruntă.
Știu că nu e o soluție perfectă, ea necesită o analiză atentă, dar foarte rapidă. Nu avem timp de pierdut. Populația are nevoie de bani pentru hrană și astfel menținem și consumul. Plata facturilor va ajuta firmele să supraviețuiască. Ajutam populația și ajutam în același timp și economia.
E greu de estimat câți romani câștigă azisub 1.500 de lei și implicit care va fi impactul măsurii, însă să ne aducem aminte că guvernul a trecut măsuri de combatere a efectelor COVID-19 asupra firmelor si angajaților în valoare de 3% din PIB. Aceste măsuri nu vor avea mari efecte asupra economiei, în timp ce o altfel de măsură ar avea un efect pozitiv imediat.
E asemenea, e necesar că alocațiile mărite să intre în plată cât mai urgent, pentru că părinții să primeascăcei 600 de lei care îi va ajuta pe mulțisă pună ceva pe masă în această perioadă.Conform unui raport realizat de Salvați Copiii România și de Avocatul Poporului în 2019, 150.000 de copiii români mergeau la culcare flămânzi. Vor fi mult mai mulți, dacă nu facem ceva. Impactul măsurii este de 6 miliarde de lei, adică cu mult mai mic decât al celorlalte măsuri luate de Guvern până acum.
Nu propun să inventam roata. Și alte țări au luat măsuri similare. În SUA, s-a votat un pachet de ajutor de 2.000 miliarde de dolari, prin care se trimit 1.200 de dolari fiecărui american adult și 500 dolari pentru fiecare copil sub 16 ani pentru a-i ajuta să treacă prin această perioadă. Marea Britanie ia în considerare acordarea temporară a unui venit de bază, iar Japonia acordarea de 109 dolari pentru fiecare cetățean japonez. Hong Kong va acorda 1.300 de dolari fiecărui rezident de peste 18 ani.
Și mai e ceva important, e bine să învățam din greșelile trecutului! În urma crizei din 2009, inegalitatea din Romania a crescut și nu și-a revenit la nivelul din 2009 până în 2017. Asta pentru că măsurile au fost aceleași și pentru bogați și pentru săraci: salariile au scăzut cu 25% și pentru cel cu salariul minim și pentru cel cu salariu mare, TVA a crescut de la 19 la 24% și pentru seniorul cu pensia minimă și pentru miliardari.E clar că trebuie să avem mai multă grijă de cei nevoiași. De data asta, chiar ar trebui să fie altfel!
Acest articol a fost publicat întâi pe platforma Blogurile Adevărul în data de 31 martie 2020.