Panama Papers, o investigație fără ecou în România

Autorități cu reacție întârziată

Au trecut șase luni de când Panama Papers, o investigație jurnalistică, scotea la iveală faptul că mulți oameni de afaceri și politicieni din întreaga lume evită plata impozitelor prin intermediul unor firme de avocatură din Panama.  Zile bune de atunci, scandalul Panama Papers a ținut capul de afiș a jurnalelor de știri de pretutindeni.

În timp ce guvernele altor state au reacționat rapid, condamnând aceste practici și anunțând primele măsuri de luptă împotriva acestei forme de sustragere de la plata impozitelor, autoritățile române au tăcut mâlc o vreme.

După ce am scris  un articol despre acest subiect, care a fost preluat de o mare parte din presa românească, ANAF-ul a ieșit public și a anunțat că va înființa un grup de lucru pentru a verifica informațiile publicate în Panama Papers și pentru a le corela cu informațiile referitoare la conturi, firme și tranzacții pentru a depista ce contribuabili români au fost implicați în aceste practici.

Incompetență sau interese ascunse?

Până azi, ANAF nu a oferit nicio informație concretă despre identitatea romanilor implicați în acest scandal sau despre sumele de bani care au plecat din România spre off-shoruri, fără a fi taxați la noi.  Asta în condițiile în care au avut la dispoziție 63 de nume de persoane si firme identificate de  Rise Project în Panama Papers, care ar fi fost simplu de investigat. Să admitem și faptul că  ancheta grupului de lucru s-ar fi putut îndrepta spre alte persoane bănuite că ar evita plata impozitelor, nu neapărat spre cele din lista Rise Project. Chiar și în aceasta variantă ar fi trebuit sa avem astăzi un raport din care sa aflam măcar numărul persoanelor verificate.  Si eventual să ni se spună dacă dosare de evaziune în acest scandal au fost trimise la Parchet. Să credem, oare, că nu sunt români care ascund bani în paradisuri fiscale? Dacă este asa, Fiscul să iasă si spună asta pentru a elimina suspiciunea care planează asupra numelor vehiculate în presă.

Eforturi mari pentru mize mici

În locul acestor rezultate așteptate  cu interes de toata lumea, șeful ANAF anunța că Fiscul se va focusa pe cei care fac evaziune din chirii!!!  Sunt total de acord că trebuie sa eliminam orice tip de evaziune. Însă, resursele sunt limitate și pentru a le eficientiza, ele trebuie utilizate pentru a reduce, în primul rând, marea evaziune, precum cea semnalată în  Panama Papers. Cu siguranță, efortul de a fugări sute de mii de proprietari (atâția estimează șeful Fiscului că sunt) va fi considerabil și nu va aduce sume semnificative în buget.

Pârghii de investigare ignorate de Fisc

Fiscul are acum mult mai multe instrumente la îndemână decât existau când am preluat eu mandatul la Finanțe. Am demarat atunci multe măsuri menite să ajute în lupta împotriva marii evaziuni.  Schimbul de date financiare între instituții financiare și ANAF a fost o măsură mult hulită atunci când am propus-o în decembrie 2014, dar a fost în final aprobată de Parlament în 2015 si a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2016. Ea poate ajuta mult aceste investigații. Pentru cei suspectați, ANAF-ul ar trebui sa aibă la dispoziție același date financiare care sunt trimise de către bănci Oficiului National de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.

Există acum tratate de schimb de date fiscale si financiare între Romania și 52 de tari, inclusiv cu paradisuri fiscale precum Anguilla, Insulele Bermude, Liechtenstein și Insulele Seychelles, unde există multe dintre off-shore-uri. Pentru țările de interes se poate încerca o accelerare a intrării în vigoare a procesului de liber schimb de date. Avem și FATCA acum, un schimb de date financiare cu SUA, un tratat negociat în timpul mandatului meu, care a intrat în efect, cu mare întârziere, primul termen de raportare fiind 31 august 2016. Autoritățile pot folosi toate informațiile pe care le avem la îndemână din aceste țări pentru a accelera investigația asupra celor suspectați că practică evaziunea fiscală sau sustragerea de la plata impozitelor românesti.

Si bineînțeles, ne-am putea inspira și din măsurile  pe care le aplica alte țări în investigațiile pe care le efectuează în urma scandalului Panama.

ANAF-ul nu inventează apa caldă, ci apa de ploaie

În urmă cu câteva zile, șeful ANAF ne explica, că lucrează cu specialiști de la FMI și de la Fiscul britanic pe acest subiect și că „nu inventează apa caldă”.  Mai degrabă, în ultima vreme, Fiscul ia masuri care sunt apă de ploaie și de aceea au rezultate zero.