Cinci reguli pentru o rectificare bugetară eficientă la finalul unui an de criză

A doua rectificare anuală trebuie făcută rapid

„Mai bine mai târziu, decât niciodată” nu se aplică în cazul rectificărilor bugetare! Deja suntem în 19 noiembrie și guvernul abia a trecut rectificarea printr-o primă lectură, ceea ce înseamnă că va mai dura ceva până când va fi aprobată și publicată în Monitorul Oficial.  Anul trecut, guvernul Orban a amânat a doua rectificare până la finalul lui noiembrie pentru că PNL avea un candidat în turul doi al alegerilor prezidențiale și nu dorea să neliniștească electoratul cu situația bugetară în care ne aflam atunci. Din cauza acestei întârzieri, deficitul nu a mai putut fi ținut sub control deloc, astfel că, deși în octombrie 2019, deficitul era de 2,80% din PIB, la finalul anului a ajuns la 4,64%. Din păcate, și anul acesta a doua rectificare vine prea târziu. Oare ce motive mai are guvernul să întârzie, pentru că de data asta, guvernul chiar are de câștigat dacă face rectificarea înainte de alegeri? Poate dorește ca beneficiarii să primească banii din rectificare chiar înainte de alegerile din 6 decembrie.

Deficitul estimat de guvern pentru finalul anului este 9,1%, însă probabil va fi mai mare din cauza acestei întârzieri. De altfel, și deficitul la nouă luni, de 6,36%, ne arată că guvernul nu s-a preocupat deloc să țină bugetul sub control. Evident, pandemia a necesitat unele cheltuieli justificate, însă a fost și un pretextfolosit de guvernanți pentru alte cheltuieli care au determinat creșterea datoriei publice la 42,9% din PIB în septembrie 2020, față de 35,3% la finalul anului trecut, mai exact, a crescut cu 78 miliare de lei în doar nouă luni. Sunt datorii pe care le vom plăti noi toți în viitor.

Un pic mai mult realism și mai puțin optimism deșănțat 

E campanie electorală și guvernul face declarații foarte optimiste privind viitorul, deși cifrele nu arată asta deloc. România are a doua cea mai mare scădere economică din UE, conform ultimelor date Eurostat, cu doar 21,5% din PIB în venituri totale guvernamentale, 27,9% cheltuieli și un deficit de 6,36% după 9 luni, iar optimismul nu își are locul. Ar mai cinstit ca guvernanții să recunoască faptul că ne confruntăm cu o crizăfără precedent, că ne așteaptă vremuri grele, însă suntem împreună în această situație și vor lua măsuri ca să depășim cu bine această perioadă. Mesajele legate de „o revenire în V a economiei”, inclusiv în nota de fundamentare a ordonanței de urgență de rectificare, nu sunt susținute de cifre, de specialiști și nici de bunul simț. Aceste mesaje determină guvernul să vină cu cifre nerealiste și în rectificare. Mai exact, Guvernul estimează in proiectul de rectificare că deficitul va fi doar 9,1% și că declinul economic va fi de doar 4,2%. Asta înseamnă că rectificarea e făcută pe cifre nefundamentate și este foarte clar că la finalul anului nu se va ajunge la cifrele prognozate, iar diferența se va reflecta în deficit, în datoria publică și, implicit,va fi suportată din buzunarul nostru.

Mai ușor cu cheltuielile în scopuri electorale

Din păcate, ne-am obișnuit ca, în campanie, guvernul să acordefonduri către autoritățile locale, fonduri către PNDL, fondul din care se fac investiții la nivel local sau umple fondul de rezervă, de unde se pot da bani oricui legea permite, printr-o simplăhotărâre de guvern. Și în 2016, Cioloș a acordat 1,7 miliarde la bugetele locale si 1,25 miliarde pentru PNDL în rectificarea din timpul campaniei pentru alegerile parlamentare din acel an. Anul acesta, Orban acordă 1 miliard la ministerul dezvoltării pentru PNDL și 1,2 miliarde în fondurile de rezervă.

Chiar nu mai e momentul. Suntem în mijlocul unei crize, bugetul nu a arătat bine nici înaintea crizei, cu atât mai puțin acum. Nu e momentul să mai irosim bani și pe cheltuieli electorale. E de ajuns că am făcut alegeri în mijlocul valului 2 al pandemiei și am cheltuit 625 de milioane pentru organizarea lor.Să ne oprim aici. Va fi nevoie de mulți bani în sănătate, pentru sprijinirea mediului de afaceri sau pentru asistență socială pe perioada crizei, care e departe de a se termina.

Avem nevoie urgentă de alte surse de venituri

De obicei un guvern se ferește să spună că are nevoie de mai multe venituri la buget, mai ales în campanie electorală, însă azi suntem într-o situație critică. În noua luni, guvernul a strâns doar 107 miliarde de lei din venituri fiscale (adică din impozite și taxe fiscale), față de 113 în primele nouă luni anul trecut. Impozitul pe profit a scăzut cu 13,8% față de anul trecut și colectările din TVA cu 14,3%. Cu siguranță o parte din scădere poate fi explicată prin scăderea performantei economice în timpul pandemiei a multor firme, dar se poate explica și prin transferuri de profit în afara țării de către multinaționale și evaziune fiscală în comerț, cu atât mai mult cu cât volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul s-a majorat cu 1,7% în primele nouă luni. Trebuie stimulate măsurile de creștere a veniturilor care nu implică taxe mai mari, precum intensificareacontroalelor pe prețuri de transfer și întărirea direcției din ANAF care se ocupă cu această activitate. Nu în ultimul rând, trebuieaccelerată implementarea măsurii de introducere a caselor de marcat electronice legate la ANAF pentru toate firmele din România. Măsura a fost lansată la finalul lui 2014 și nu este finalizată nici până azi. Acestea sunt doar două modalități prin care se pot aduce bani la buget, fără a introduce măsuri fiscale dureroase populației în mijlocul unei crize. Guvernul trebuie să își scoată capul din nisip și să înțeleagă că atunci când nu se mai ajunge cu banii, trebuie să se uite atât la partea de cheltuieli, câtși la cea de venituri.

O situație nouă necesită soluții noi

Suntem în mijlocul unei crize sanitare fără precedent și al uneia economice atipice. Lipsa de idei a executivului deja devine enervantă. Nu e posibil să vii cu aceleași soluții pe care le-ai aplica într-o situație obișnuita! Sigur, stimulente la salarii pentru medici și facilitați fiscale pentru afaceri sunt bune, dar nu sunt suficiente și denotă o totala lipsă de imaginație. Ar putea măcar să se inspire din măsurile luate de alte țări, dacă acest guvern nu prea se pricepe. Există o țară vecină care s-a gândit să dea ajutor guvernamental de peste un 1 milion de euro unei companii farmaceutice pentru a produce singurul medicament care până acum s-a dovedit eficient împotriva infecției cu noul coronavirus. Compania Antibiotice Iași, singura fabrică de medicamente din țară și-a arătat deja interesul să preia patentulși să facă o linie de producție la noi. Însă au nevoie de sprijin din partea autorităților, inclusiv la nivelul Comisiei Europene. Ministrul sănătății a declarat doar că deocamdată nu sunt șansesă producem la noi în țară acest medicament.

Dacă nu sunt în stare să acorde ajutor de stat în aceasta rectificare pentru crearea unor linii de producție pentru medicamente, să vină cu alte idei. Nu se pot aplica soluții vechi la probleme noi. Este nevoie că decidenții să vină cu soluții pentru români, ca să putem depăși această criză. Aici putem aplica proverbul “Mai bine mai târziu, decât niciodată”.

Acest articol a fost publicat întâi in Ziarul Financiar in data de 19 Noiembrie 2020.