Conform unui proiect publicat de Ministerul Finanțelor, bacșișul va fi trecut pe bonul fiscal. Clientul va primi o notă de plată și va putea alege nivelul bacșișului, care poate varia între 0% și 15%. Patronul este obligat să distribuie bacșișul integral salariaților, potrivit unui regulament intern, care va fi elaborat de fiecare angajator. Bacșișul va apărea și pe factură, dacă plata se face prin ordin de plată. Bacșișul se introduce în aparatul de marcat electronic sub denumirea „bacșiș”. Pentru angajat, bacșișul e considerat venit din alte surse și vafi supus impunerii prin reținere la sursă.

Eugen Teodorovici nu e la prima încercare de impozitare a bacșișului

Guvernul a mai adoptat în aprilie 2015, prin ordonanță de urgență, prevederea ca bacșișul să fie înregistrat pe bon fiscal separat și să fie impozitat cu 16%. Problemele tehnice de aplicare au fost insurmontabile și măsura a picat în Parlament doar câteva săptămâni mai târziu. Ideea nu e rea în sine, dar e important cum o implementezi. Cum zic americanii, „the devil is in the details”, adică diavolul stă în detalii.

Cum e prin alte țări?

Multe țări reglementează bacșișul. SUA este una dintre ele. Angajatorul reține la sursă impozitele pentru aceste venituri. Sumele din bacșiș sunt declarate apoi în aprilie de către fiecare angajat în declarația de venit global și sunt considerate o sursă de venit la fel ca și salariile. Adică se plătește pe bacșiș toate taxele pe venit federale și statale, asigurarea medicală de stat (Medicare) si contribuția la pensia publică (Social Security). Evident se poate declara mai puțin decât a fost încasat în realitate, dar dacă o persoană cu o meserie din care se știe ca se câștigă bacșișuri declară mult sub nivelul obișnuit pentru meseria respectivă, riscă un audit de la Fisc.

Efectul asupra angajaților români este incert

Angajații restaurantelor care acceptă plata cu cardul ar putea beneficia de pe urma măsurii ministerului de finanțe. Acum, mulți dintre ei nu primesc bacșiș dacă plata e făcută cu cardul de serviciu sau dacă lucrează la un eveniment mai mare plătit prin ordin de plată. Practic consumatorii trebuie să dea bani cash din buzunar pentru că restaurantele rar acceptă bacșiș pe card. Se poate plăti bacșișul și acum pe card, dar e extrem de complicat pentru angajator să diferențieze veniturile angajatului de cele ale firmei. În condițiile în care se poate face ușor plata pe card, angajații primesc bacșișuri mai mari.

Mai au de câștigat tot angajații prin faptul ca acest venit devine transparent și poate fi folosit pentru un împrumut la bancă. Acest lucru nu era posibil înainte.

Problema e ca vor plăti o parte din bacșișuri la stat. Aici este cuiul lui Pepelea. Nu plătesc doar 10% impozit pe venit. În cazul în care câștigă din bacșiș si din alte surse peste plafonul 24.960 de lei pe an, angajatul trebuie să depună o declarație unică și să plătească un CASS pe acest venit de 10% din 12 salarii minime brute, adică 2.496 lei.

Pentru cei care lucrează pentru restaurante care nu acceptă plata cu cardul, e greu de prezis dacă această măsură va avea vreun efect. Practic, dacă se lucrează în numerar, se poate face evaziune în continuare. Dacă patronul nu declară toate veniturile, de ce ar conta ca există o rubrică în plus pe bonul fiscal pe care el nu îl introduce în casa de marcat? E posibil ca angajații să primească în continuare bacșișul în numerar și nu vor plăti taxe ca și până acum.

Statul încasează bani în plus la buget

Ministrul Finanțelor neagă că această măsură a fost luată pentru „a suprataxa ceva”. Executivul anunța noi taxe și în același timp deficitul la șase luni a ajuns deja la 1,94% din PIB. E greu de crezut că nu e nicio legătură între cele două evenimente. Statul are clar de câștigat în urma impozitării bacșișului pentru că va crește baza de impozitare. Măsura încurajează plata cu cardul și asta reduce evaziunea fiscala, în general, nu doar în restaurante. Dacă contribuabilii pot folosi mai des cardul la restaurant, îl vor folosi probabil mai des și la alte cumpărături și asta reduce evaziunea fiscală, reduce posibilitatea ca operatorii economici să nu declare încasările la Fisc.

Companiile de carduri și băncile sunt beneficiari clari

Companiile de carduri și băncile vor înregistra mai multe tranzacții mai ales în sectorul restaurante si baruri și vor avea o cifră de afaceri mai mare. În plus, băncile vor avea mai mulți clienți din rândul angajaților din acest sector pentru că acum aceștia pot justifica venituri mai mari la bancă pentru împrumuturi.

Efectele asupra clientului sunt neclare

Pe de o parte, clientul nu mai trebuie să plece cu numerar la el pentru bacșiș și îi este mai simplu de plătit. Însă, un studiu al Universității Cornell din SUA scris de Michael Lynn si Bibb Latane arată ca un client dă bacșiș mai mare când plătește cu cardul la restaurant decât când plătește în numerar. Numerarul e mai vizibil. Extrasul de cont vine la finalul lunii și nu ne gândim la el când plătim. Același studiu spune ca bacșișul nu este corelat cu serviciul prestat. Deci chiar dacă clientul plătește un bacșiș mai mare, nu înseamnă neapărat că serviciul a fost mai bun. 

Concluzie

Măsura nu este rea, dacă e implementată cu cap. Trebuie reglementate și celelalte situații în care un angajat primește bacșiș, precum livrarea la domiciliu. Nu este normal ca bacșișul să fie tratat diferit de la caz la caz. Dacă bacșișul e impozabil, atunci el trebuie să fie impozabil pentru toată lumea, altfel ajungem în situații în care două persoane care câștigă la fel, plătesc taxe diferite. De exemplu, dacă avem doi colegi cu același salariu, unul chelner în restaurant și altul care livrează acasă, chiar dacă primesc bacșișuri egale, chelnerul va plăti taxe mai mari pentru că bacșișul lui e impozitat și va avea un venit net mai mic decât livratorul.

Această măsură trebuie completată cu politici de reducere a evaziunii prin controale țintite acolo unde se tranzacționează în numerar și unde angajatorul nu declară bacșișul.

De asemenea, trebuie stabilite niște norme clare pentru toată lumea pentru regulamentul prin care se distribuie bacșișul într-o firmă astfel încât să fie evitate situații în care angajatorul să evite sau să amâne distribuirea bacșișului către angajat.

Și nu în ultimul rând, ar fi bine să se continue discuțiile cu mediul de afaceri, angajați și clienți pentru a se găsi formula cea mai bună pentru această modificare fiscală. Primul proiect de impozitare a bacșișului a lui Teodorovici a eșuat lamentabil. Acum, poate ministrul s-a învățat minte și măsoară de trei ori înainte de a tăia a doua oară.

Acest articol a fost publicat întâi pe www.ziare.com în data de 19 August 2019.