Scădere record a natalității în România 

În 2019, în Romania, s-au înregistrat doar 178.000 de nou-născuți. Este cel mai redus număr de nașteri înregistrat din 1966 până în prezent, potrivit datelor INS și a celor de la Registrul Național de Evidență a Persoanelor. Mai mult, este al doilea an consecutiv în care se înregistrează o scădere record a natalității.

Nu doar România se confruntă cu această problemă. Conform ziarului Financial Times, Europa a înregistrat în ultimele decenii cele mai mici rate de natalitate din lume. În prezent, vârsta medie în Europa este de 43, cu 12 ani mai mare decât pe celelalte continente, astfel încât Europa a devenit regiunea cu cea mai îmbătrânită populație din lume. Începând cu 2021, populația europeană va fi în scădere, conform ONU.

Politici aplicate în lume pentru creșterea natalității 

Aceste semnale nu au rămas fără ecou în Europa și fiecare țară a gândit diverse politici prin care să determine stoparea acestui fenomen. În Ungaria, primul ministru Viktor Orban a declarat clinicile de fertilitate ca sector strategic. Tot aici, familiilor tinere li se oferă un împrumut care nu trebuie rambursat dacă ajung să aibă trei copii, iar mamele cu patru copii sunt scutite de impozitul pe venit. În Polonia, Guvernul oferă 118 de euro pe lună familiilor cu venituri mici pentru primul copil. De la al doilea copil, părinții primesc acești bani indiferent de venitul familiei. Și alte țări din lume, precum Coreea de Sud, Singapore, Australia, Canada, Rusia oferă sub diferite forme facilitați pentru fiecare copil născut, conform publicației Forbes.

Conform unui articol din Financial Times publicat în 13 ianuarie 2020, facilitățile acordate mamelor care lucrează au un impact mare de combatere al acestui fenomen, pentru că s-a constatat ca atunci când sunt obligate să aleagă între creșterea copiilor sau o carieră, femeile optează pentru împlinirea profesională și evident, financiară.

Franța este țara europeană care înregistrează cea mai mare rată a natalității și acest lucru se datorează și faptului ca au alocat fonduri generoase pentru asistența medicală și pentru îngrijirea copiilor. Însă, statul francez a început seria de masuri permite să crească natalitatea prin construcția de creșe.  Suedia are a doua cea mai mare rată a natalității din Europa datorită unor măsuri care încurajează tații să se implice mai mult în îngrijirea copiilor.

În Berlin, conform Deutsche Welle, începând cu 2018, toate centrele de zi municipale au devenit gratuite, însă părinții trebuie să plătească în continuare pentru mâncarea pe care o primesc copiii în aceste centre de zi.

Si experții români sunt de părere ca astfel de măsuri sunt benefice pentru încurajarea natalității. Vladimir Alexandrescu, purtător de cuvânt al INS declara că: „Experiența țărilor din Vest ne arată că încurajarea pe baze materiale a nașterilor nu dă singură rezultate, respectiv asigurarea în toate instituțiile a posibilității ca o mamă să își reia activitatea profesională la scurt timp după naștere, asta înseamnă asigurare de creșă, de grădiniță”.

Propuneam într-un articol anterior un dividend pentru fiecare român, o sumă de bani neimpozabilă, care alături de venitul din salariul minim să asigure coșul zilnic pentru o familie. O astfel de măsură cuplată cu măsura dublării alocațiilor, dacă Guvernul ar aplica legea promulgată de Președinte la începutul acestui an, ar putea asigura venitul necesar unei familii și încuraja creșterea natalității .

România poate construi creșe din fonduri europene

Însă, trebuie să luam în calcul și necesitatea înființării a mai multe creșe. Ca și în Germania, și la noi creșele de stat sunt în mare parte gratuite, iar părinții plătesc o sumă mică pentru alocația de hrană. Însă numărul lor este mult prea mic pentru nevoile de azi, cu atât mai puțin pentru nevoile unei societăți cu mai mulți copii. Conform deputatei Gabriela Podașcă, numărul de locuri din creșele din București nu este suficient, având în vedere că în municipiu sunt peste 48.000 de copii cu vârsta până în trei ani și doar 19 creșe de stat. Deputata a promovat în cadrul evenimentului “Cum putem transforma Bucureștiul într-un oraș prietenos pentru copiii noștri?” din noiembrie 2018 ideea înființării mai multor creșe pentru a susține femeile care se întorc la locul de muncă după ce au născut.

Pentru construcția și chiar funcționarea unor creșe noi se pot direcționa bani europeni direct către primării. Fostul comisar european Corina Crețu propune ca banii europeni în exercițiul bugetar următor 2021-2027 să fie acordați direct orașelor și acestea să decidă ce priorități au și cum vor folosi fondurile disponibile. Astfel, s-ar putea folosi banii europeni începând de anul viitor și pentru construcția creșelor.

Ștefana Zibileanu, director al Direcției de Asistență și Protecție Socială în cadrul Primăriei Municipiului Tulcea ne confirmă ca problema acută este numărul mic de creșe comparativ cu cererea foarte mare de servicii acordate copiilor 0-3 ani în creșele din România. Soluția pentru această situație, spune Zibileanu, este accesarea de fonduri, atât din surse interne, ceea ce presupune lansarea unor apeluri de proiecte prin Programele de Interes National, sau din surse externe, respectiv granturi sau fonduri nerambursabile prin Programele Operaționale existente (Programul Operațional Capital Uman sau Programul Operațional Regional), dar și înființarea altor linii de finanțare.

Răzvan Cotovelea, expert în fonduri europene și lector universitar la SNSPA ne asigură că primăriile din mediul urban pot accesa fonduri din Programul Operațional Regional atât pentru refacerea totală o unei clădiri vechi și transformarea ei în creșă, cât și pentru crearea unei infrastructuri noi pentru creșe.

Dacă nu luăm măsuri, efectele vor fi negative, ne avertizează specialiștii. Conform unui articol din Financial Times din 14 ianuarie, printre consecințele reducerii populației se numără și o creștere economică mai lentă. Faimosul economist John Maynard Keynes avertiza că investițiile vor fi mai mici într-o lume în care companiile se așteaptă la o scădere a populației și, implicit, a numărului de clienți. Iar într-un recent articol, intitulat „Sfârșitul creșterii economice?”, profesorul Charles Jones de la Stanford susține că nivelul de trai ar stagna pe măsură ce populația scade. Soluții există, însă trebuie să ne decidem să tratam creșterea natalității ca pe o prioritate națională.

Acest articol a fost publicat întâi pe www.ziare.com in data de 31 ianuarie 2020.