Viața politică de la noi seamănă din ce în ce mai mult cu o telenovelă. Și, că orice telenovelă bună, politica internă românească captează toata atenția publicului. Însă, ar fi periculos să ignoram că există evenimente internaționale care ne-ar putea afecta puternic, dacă nu le luăm în calcul și nu suntem pregătiți. La întâlnirile anuale ale FMI și ale Băncii Mondiale din 14-20 octombrie, s-a discutat despre factorii care ar putea afecta stabilitatea economică la nivel mondial. Sunt evenimente care ne-ar putea afecta negativ și pe noi în viitorul apropiat dacă nu luam urgent măsuri:

Brexit

Incertitudinea continuă în Marea Britanie. Nu este clar în acest moment dacă englezii vor obține de la UE o amânare a Brexit până anul viitor sau vor ieși din UE la finalul acestei luni. Nu este prea clar nici cum va ieși Marea Britanie din UE, nici măcar dacă va ieși până la urmă. Ultimul acord cu UE este foarte interpretabil. Uniunea Europeană este îngrijorată că după Brexit, Marea Britanie ar putea încerca să relaxeze unele reglementări, cum sunt cele privind drepturile angajaților din Regatul Unit. În condițiile în care avem peste 340.000 romani care trăiesc în Marea Britanie, aceste detalii sunt extrem de importante pentru noi. De asemenea, ce se întâmplă cu Marea Britanie în perioada următoare ne afectează și pe noi pentru că Regatul Unit este un partener economic important al României. Țara noastră exportă în Marea Britanie bunuri și servicii în valoare de 1,5 miliarde de euro și importă în valoare de 983 milioane de euro, conform ultimelor date INS pe primele 7 luni ale acestui an. 1,7 miliarde de euro au intrat în România anul trecut în formă de investiții străine directe din Regatul Unit, conform BNR. Ca urmare, orice efecte negative vor fi în Marea Britanie în următoarea perioadă se vor resimți și la noi prin reducerea exporturilor și a investițiilor străine în țara noastră.

Dacă Marea Britanie iese din UE printr-un acord, atunci noi nu putem negocia direct termenii cu Marea Britanie, însă ar trebui să ne gândim la promovarea unor politici care să sprijine sectoarele economiei românești care vor fi lovite de Brexit și să ajute românii din Regatul Unit care vor avea probleme după ieșirea Marii Britanii din UE.

Război comercial

Gabriel García Márquez, cunoscutul scriitor columbian, avea dreptate când spunea ca războaiele sunt mai ușor de început decât de sfârșit. Războiul comercial continuă. Mai nou, Donald Trump a anunțat că începând din 18 octombrie, va impune noi tarife vamale pentru produse europene în valoare de 7,5 miliarde de dolari. România este afectată în mica măsură în mod direct, dar o încetinire a creșterii economiei americane, cu care avem legături economice destul de strânse, ar putea fi o lovitură indirectă pentru noi. În 2018,542 milioane de euro au intrat în România sub formă de investiții străine directe din SUA, conform BNR. Exporturile în SUA au fost de 802 milioane de euro, iar importurile de 473 milioane de euro în primele 7 luni ale acestui an. Din păcate, acest război comercial afectează negativ economiile multor altor state cu care avem relații comerciale strânse și, implicit, poate afecta economia noastră prin diminuarea exporturilor din țara noastră către aceste state și a investițiilor din aceste state în România.

Încetinirea economiei mondiale

Unul dintre subiectele centrale de discuție în cadrul întâlnirilor anuale ale Fondului Monetar International și Băncii Mondiale de la Washington, a fost încetinirea economică în aproape toate țările din lume. David Malpass, președintele Băncii Mondiale, avertiza înaintea acestor întâlniri cu privire la încetinirea creșterii economice la nivel global și spunea la acel moment că se așteaptă ca economia lumii să crească sub nivelul estimat în urmă cu doar câteva luni, din cauza „Brexitului, recesiunii din Europa și a incertitudinii comerciale”.

Deși, în România creșterea economică pe trimestrul II a fost de 4,5%, ar trebui să ne preocupe posibilitatea unei recesiuni la nivelul UE și mai ales încetinirea economiei Germaniei. Și asta pentru că cele mai importante legături comerciale și de investiții sunt în UE. Germania este destinația numărul 1 a exporturilor romanești, cu 23% din totalul exporturilor. Tot Germania este și al doilea cel mai mare investitor străin în România, după Olanda, cu 10 miliarde de euro investiți în țara noastră anul trecut.

Din păcate, regiunea euro este aproape de stagnare, conform analizei companiei Markit. Chris Williamson, economist la IHS Markit, estimează că „riscul recesiunii este acum foarte real.”

De asemenea, conform Bloomberg, comenzile pentru fabricile germane au scăzut și în august 2019. Este a 15-a lună consecutivă de scăderi, fapt care adâncește îngrijorările privind evoluția producției industriale din Germania. Economia germană s-a contractatîn trimestrul II și o nouă contracție în trimestrul III ar însemna că Germania a intrat în recesiune tehnică.

Daca zona euro stagnează și Germania intră în recesiune, problemele economice se vor resimți și în România cât de curând. În aceste condiții, este bine ca Executivul să creeze spațiu bugetar pentru ca să poată oferi stimulente fiscale firmelor și populației, dacă economia noastră încetinește în viitorul apropiat.

Criptomonedele

Discuțiile s-au axat și pe reglementările care trebuie să fie în vigoare pentru a aborda riscurile de spălare a banilor și finanțare ilicită, că urmare a emiterii de monede digitale. Oficiali, precum guvernatorul Băncii Japoniei, sunt de părere că circulația globală a criptomonedelor „ar putea afecta stabilitatea politicii monetare și a sistemului financiar”. Însă, veștile nu sunt toate negative. Inițiativa Facebook în monedă digitală, numită Libra, ar putea reduce costurile pentru plăți, să extindă accesul la servicii financiare și să faciliteze plățile transfrontaliere, în țări precum România.

Însă, UE nu are în acest moment reglementări pentru criptomonede. Comisarul pentru Finanțe al Uniunii Europene, Valdis Dombrovskis, vrea să propună reglementări noi în acest domeniu și trebuie să avem în vedere care sunt interesele noastre pentru extinderea incluziunii financiare prin aceste instrumente virtuale, atunci când UE va creiona aceste noi reglementari.

Provocările climatice

Participanții la întâlnirile de la Washington au pus accent și pe amenințarea reprezentată de încălzirea planetei. Noua directoare FMI, Kristalina Georgieva a spus că instituția pe care o conduce are ca prioritate ajutarea țărilor pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.

În România, se vorbește prea puțin despre schimbările climatice și despre reducerea amprentei de carbon. Deși avem o strategie și un plan pentru reducerea efectelor schimbărilor climatice, ele nu sunt puse în practică si implementarea lor nu se monitorizează la nivel central. Există, în unele zone, doar acțiuni la nivel local. Ar trebui să fie o discuție despre oportunitatea reintroducerii taxei de mediu la înmatricularea autovehiculelor și folosirea acesteia pentru stimularea înnoirii parcului auto. Alte măsuri care ar trebui să constituie o prioritate pentru România sunt ecologizarea depozitelor de deșeuri și stimularea reciclării. Sunt probleme serioase de care trebuie să ne ocupam de azi, dacă nu vrem să suportam consecințele în viitor.

„Cea mai bună formă de guvernare este cea care poate preveni cele mai multe rele”

Nu o spun eu, a spus-o James Monroe, un fost președinte american. Oricare va fi guvernul României, el trebuie să analizeze cu atenție la riscurile externe enumerate mai sus și să ia măsuri din timp pentru a evita efectele nedorite asupra economiei și asupra populației. Este responsabilitatea noastră, a tuturor, să cerem Executivului ca, pe lângă preocuparea pentru problemele de azi, să le prevină și pe cele din viitor. Altfel, singurul mod prin care populația poate sancționa lipsa de viziune și de preocupare a factorilor politici, rămâne votul în scrutinurile care vor urma.

Acest articol a fost publicat întâi pe Platforma Blogurile Adevărul in data de 27 Octombrie 2019.