In dimineata zilei de 24 iunie, toata lumea afla cu stupoare ca Marea Britanie a votat pentru iesirea din UE. Imediat dupa anunt, pietele de capital din toata lumea au cazut, agentiile de rating au redus rating-ul de tara al Marii Britanii si FMI a anuntat oficial ca Brexit va reduce cresterea economica din Marea Britanie, dar si din restul Europei.
In Romania, Brexit-ul a fost marcat de o serie de declaratii ale oficialilor romani care aratau, nu numai ca nu erau pregatiti de eventualitatea unui Brexit, dar si ca nu intelegeau deloc gravitatea situatiei. Presedintele Romaniei a convocat, in doua randuri, la Cotroceni, premierul si liderii partidelor parlamentare. Niciuna din cele doua intalniri nu a avut vreo finalitate si nu s-a prezentat vreun plan concret, menit sa reduca efectele negative ale Brexitului asupra Romaniei.
De fapt, ce ar fi trebuit sa anunte guvernantii si, concret, ce e de facut in perioada imediat urmatoare?
In acest moment, cel mai important este sa avem o politica fiscal-bugetara foarte prudenta. Deficitul bugetar trebuie tinut sub control intotdeauna, cu atat mai mult in aceasta perioada tulbure si instabila in Europa. Trebuie sa demonstram agentiilor de rating ca suntem disciplinati si ca avem fonduri sa ne platim datoriile, indiferent care este situatia in UE.
De asemenea, un deficit bugetar in limitele stabilite reprezinta semnal pentru investitorii straini si pentru mediul de afaceri autohton ca avem resursele necesare sa mentinem masurile de relaxare fiscala introduse de Guvernul Ponta si ca anul urmator vor avea loc noi reduceri de taxe, asa cum prevede noul Cod Fiscal. Brexit-ul va determina orice investitor sa se gandeasca de doua ori inainte de a investi intr-o tara UE, in perioada imediat urmatoare. Predictibilitatea fiscala ar reprezenta un semnal pozitiv pentru investitori in aceasta perioada.
Insa, la capitolul buget, in acest moment, stam prost. Bugetul a fost construit pe un deficit de 2,95%, mult prea aproape de limita de 3%, peste care am intra in ceea ce se numeste deficit excesiv. Incasarile sunt sub asteptari. Conform comunicatului de presa emis de Ministerul de Finante in 27 iunie, incasarile la bugetul general consolidat pe primele 5 luni au fost cu 2,1% mai mici decat incasarile din aceeasi perioada a anului trecut. Cheltuielile au crescut cu 5,9% in primele cinci luni ale acestui an fata de primele cinci luni ale anului trecut. Acelasi comunicat ne anunta ca avem deja un deficit de 0,1% din PIB in primele cinci luni ale anului 2016, fata de un excedent bugetar de 0,89% din PIB in aceasi perioada a anului 2015. Adica, in aceste luni, am incasat mai putini bani, am cheltuit mai multi bani si deficitul a crescut mai rapid decat in aceeasi perioada a anului trecut. Marea problema, dupa cum am mai spus si in alte articole, pare sa fie colectarea TVA-ului. Incasarile la aceasta taxa au scazut cu 7,9% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Mai grav este ca Ministerul de Finante da vina pe reducerea TVA pentru reducerea incasarilor. O analiza simpla arata ca aceasta este doar o scuza pentru incompetenta ministerului de a colecta TVA-ul. Din comunicatele INS referitoare la cifra de afaceri in comertul cu amanuntul, aceasta a crescut cu aproape 30% la bauturi, tigari si alimente si cu aproape 20% la toate bunurile in primul trimestru al acestui an, comparativ cu primul trimestru al anului trecut. Deci vorbim de o crestere majora a consumului si de o reducere mica a TVA. Problema nu este cu TVA-ul de 20%, ci cu incapacitatea ANAF de a starpi evaziunea fiscala. Ministerul de Finante trebuie sa vina cu masuri de reducere a evaziunii la TVA, nu sa dea vina pe relaxarea fiscala, o masura care ne ajuta sa nu pierdem investitorii straini si sa incurajam mediul de afaceri autohton, mai ales post-Brexit.
De asemenea, in perioada urmatoare, Ministerul de Finante si Parlamentul trebuie sa fie foarte atenti la cheltuieli. Trebuie cantarita foarte bine utilizarea banilor. Trebuie cheltuit doar pe ceea ce este absolut necesar si nimic in plus. In contextul crizei de la nivelul UE si a unei instabilitati la nivel global, nu este cazul sa cheltuim bani publici pe o aeronava prezidentiala sau pe pensii speciale. Stiu ca este an electoral. Era an electoral si in 2014 si am reusit sa finalizam anul in tintele de deficit agreate cu partenerii internationali, cu un deficitul ESA de 0,9%. Se poate!
Accesarea fondurilor europene trebuie sa devina o prioritate in acest moment. Iesirea Marii Britanii din UE va afecta bugetul UE, pentru ca Marea Britanie este net contributoare la bugetul UE si s-ar putea ca, pe viitor, Romaniei, care e net beneficiara sa i se aloce mai putini bani. Situatia se poate inrautati si mai mult daca si alte tari net contributoare, precum Franta si Olanda, decid sa iasa din UE. In concluzie, trebuie sa absorbim cat mai multe fonduri, acum, cat inca le avem. De la ministrul Fondurilor Europene astept mai multe solutii si mai putine vorbe! Ca ministru, are painea si cutitul in mana sa rezolve problemele si sa atraga bani europeni. Daca nu e in stare, sa lase alt ministru mai pregatit si sa nu iroseasca un intreg an din exercitiul bugetar 2014-2020!
O alta prioritate ar trebui sa fie folosirea Planului Juncker pentru finantarea unor proiecte mari in Romania. Acest plan e menit sa mobilizeze investitii de cel putin 315 miliarde de euro pe o perioada de trei ani. Dintre toate tarile UE, doar Romania, Malta si Cipru nu au niciun proiect aprobat prin acest plan, conform Hotnews. In aprilie, 25 de state UE aveau in total 57 de proiecte de infrastructura si de inovatie aprobate in valoare de 7,8 miliarde de euro, conform aceleiasi surse. Guvernul ar trebui sa se focuseze pe obtinerea cat mai grabnica a finantarii pentru cele 5 proiecte trimise Comisiei pentru acest plan.
Politica strutului care isi ascunde capul in nisip, aplicata de Guvern, este una cat se poate de proasta. E momentul ca Guvernul sa actioneze decisiv si rapid pentru a preveni posibilele efecte negative asupra economiei romanesti. Avem nevoie de masuri fiscal-bugetare foarte precaute, o mai buna absorbtie a fondurilor europene si folosirea planului Juncker pentru dezvoltarea unor noi proiecte de investitii in Romania.
